Mituri despre asortarea cromatică1 reader now

Culori primare, secundare, complementare, în opoziție sau contrarietate – chiar trebuie să ne uităm spre regulile discului cromatic pentru asortarea de zi cu zi sau cât timp ne ghidăm după bun gust și puțină matematică a intensității nuanțelor, prin fantezie și echilibru sigur o să avem datele pentru o armonie a nuanțelor!

Roz+roșu = NU!

Cum de alăturarea dintre roșu și roz e privită drept tabu-ul suprem, dacă al doilea derivă din primul, ne-am putea întreba pe bună dreptate. Cât timp nu uităm căldura nuanței și nu ne trezim cu ciocnirea unui corai cu vreun roz melancolic, evident.

Negru + bleumarin = NU!

Chiar dacă vizual asortarea dă aparența unor reflexe pe negru?

Nu purtăm două nuanțe intense în același timp

Cât timp ne ghidăm după echilibru, am putea asorta chiar și mai multe nuanțe vibrante. Iar dacă dorim vreo confimare, nu trebuie decât să ne gândim la imprimeuri care ne-au încântat.

Nu purtăm alb iarna

Desigur, raționamentul ar fi dat strict de întreținerea tonului, dar dacă de la picturi și basme ni se tot arată domnițe cu mantie de hermelină, care ar fi motivul pentru care albul e de evitat iarna? Ah, doar dorința de a ne pierde în mulțimea mohorâtă?

Citește și...  Sfaturi de eleganță

Nu purtăm pasteluri iarna

Ce ar putea îndulci o zi ce devine apăsătoare prin frig, dacă nu tonuri suave, ce capătă o altă intensitate sub întunericul lăsat de un cer gri? Ne e cumva teamă că am putea chema primăvara?

Dungile orizontale lățesc

Cât timp ne axăm pe modele lejere și nu mulate, suntem în siguranță! De asemenea, un joc kinetic de dungi ar putea chiar să ofere iluzia unor noi proporții.

Nu din cap până-n picioare

Dacă în trecut asortarea monocromatică putea fi văzută drept o exagerare, fiind preferată orice alăturare în mai multe tonuri, astăzi fie spartă de un accent în altă culoare, fie într-o unitate totală de nuanță, această opțiune de stilizare este mai mult decât binevenită.


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Publicat de

Diana Serpoianu

Trăiesc din reverie, mi-e refugiu, hrană, antidot și catharsis. Văd fericirea într-o continuă căutare de basme, închinându-mă vibrației lor chiar și ca martor distant. Văd împlinirea doar fiind un timid învățăcel până-n ultima clipă.