Bine de știut! – Pagina 2

Tipi de evitat

”Măcar nu e bețiv, curvar și nu mă bate” – o vorbă ce tot circulă din generație în generație ne face să ne agățăm în resemnare de tot felul de indivizi alături de care pare tot mai evident că nu putem construi ceva. Înainte de ne compromite atât încrederea în propriile forțe, cât și cea în relații, să ne scutim de experiențe neplăcute și timp pierdut, evitând următoarele tipologii de bărbați:

Tipul care te vrea doar pentru sex și nici nu face vreun efort să păstreze aparențele.
Tipul care dispare din senin pentru a mai da vreun semn din când în când.
Tipul care vorbește foarte urât despre fostele relații.
Tipul nu chiar atât de decis în ceea ce te privește și nu chiar atât atras de tine.
Tipul prea insistent, care nu ține cont de nevoile tale, nici nu îți respectă programul și care nu înțelege că nu ești disponibilă în acel moment.
Tipul care încearcă să te influențeze spre diverse obiceiuri cum ar fi fumatul.
Tipul care încearcă să-ți insufle nesiguranța față de propriul corp.
Tipul cufundat în propriul telefon când e cu tine.
Tipul autoritar, care îți dă ordine și încearcă o relație de superioritate cu tine.
Tipul recalcitrant în parcă prea multe situații.
Tipul misogin sau cel care nu-și cenzurează în vreun fel tendința de a generaliza în cuvinte peiorative toate femeile.
Tipul care te include în planul cincinal desi te cunoaște de mai puțin de o săptămână.
Tipul care refuză să se maturizeze și care nu știe granița dintre o mica nebunie și o totală lipsă de responsabilități.
Tipul care e același cavaler cuceritor cu fix orice fată pe care o întâlnește, așa cum ție îți lasă impresia de Prinț din Povești.

Diana Serpoianu

Trăiesc din reverie, mi-e refugiu, hrană, antidot și catharsis. Văd fericirea într-o continuă căutare de basme, închinându-mă vibrației lor chiar și ca martor distant. Văd împlinirea doar fiind un timid învățăcel până-n ultima clipă.

www.pitchmenow.ro

Cum reparăm o gafă?1 reader now

Gaffe-termath sau deznodământul bâtei în baltă ne face întotdeauna să dorim să băgăm capul în pământ după ce am comis-o, dar cum ceasul rău și pisica neagră ne găsesc întotdeauna în ring – altfel orice nerozie s-ar pierde discretă în negura secretelor- nu rămâne decât să ne ridicăm și să jucăm în continuare, fiindcă învingătorii nu ies din probe, ci din întreaga competiție:

– Să nu uităm că orice cuvânt are gradul său de ambiguitate și rare sunt declarațiile neinterpretabile, așadar, fie dezvoltăm afirmația sau întrebarea în altă direcție, fie o repetăm însoțită de „stai că nu m-am exprimat corect” sau „adică voiam să spun”. Totul e să avem grijă la timing, că după cum vedem la Donald Trump, când e prea târziu, nu prea putem s-o mai dregem.

– Dacă nu merge o mică autoironie, înflorim spontan o experiență proprie sau a unei persoane apropiate, plasându-ne astfel fix în situația de gafă, astfel încât oricât de șocante ar părea cuvintele pe care le-am rostit dintr-o prostie, o eventuală familiritate cu ipoteza ne-ar atrage și o percepție ceva mai indulgentă. „Zic asta pentru că am pățit-o și e al naibii de enervant”

– Orice ar fi, întotdeauna adăugați o masă abstractă căreia să-i plasați în cârcă afirmația. Spre exemplu “nu de alta, dar ăștia foarte încuiați de care ne tot lovim stau și arată cu degetul și chiar vă admir pentru curajul de a fi voi înșivă”

– Când realizăm că am vorbit mai mult decât trebuia putem să deviem spre o direcție pamfletistă sau fantezistă. Spre exemplu, dacă ne-am scăpat cu o nuntă ce ar trebui să fi rămas secretă, merge și un „eh, după ce vă căsătoriți și o să colonizați alte planete și o să vă luptați cu extratereștii.” Orice, să pară că țineți un lung șir de exagerări.

– Nu în ultimul rând, cum căința i-a scapat pe unii chiar și de la condamnări, urmăm mea culpa și sperăm într-o a doua șansă.

Diana Serpoianu

www.pitchmenow.ro

La ce renunțăm de fapt din copilărie?1 reader now

Am zice că regulile fac lumea adulților ceva mai ordonată decât cea a copiilor iar regulile, valorile și deducțiile logice cu care am crescut ar cam trebui să se aplice în continuare. Oare? Dacă în copilărie drumul spre ce doream se arăta ca o săgeată scurtă, ei, acum bine ne-am găsit cu toți într-o mare încurcătură din care s-ar putea să zărim vreun amărât de vârf îndreptat culmea, tot spre punctul din care a pornit dreapta.

– Be yourself! Unless you can be a unicorn! Then be a unicorn! În copilărie, culmea, era posibil, fix așa cum puteam să fim prințese, zâne, supereroi sau personaje din desene animate. Acum fie avem un dress code și dacă puști fiind, mai găseam cum să impunem respect cu sceptru, coroană, mască sau centură de invizibilitate, acum găsim mai mult miștori pentru deghizarea în corporatiști. Chiar și dacă am mai menține vie flacăra dintr-o sabie laser, mai mult ca sigur singura superputere ar fi blurarea credibilității.

– În copilărie aveam mândria de a primi note pentru fiecare lucrare rezolvată dintr-un foc sau fiecare compunere în care ne-am așternut sufletul, iar acum nimeni nu stă să remarce nici ordinea, nici formulele și nici acuratețea din catralioanele de Excel-uri, despre care oricum ni se spune că sunt sarcinile pe o zi, deși elaborarea lor cere cam două nopți și un depozit de cafea. Și afurisitele, mai vin întotdeauna cu întăriri, toate puse pe înmulțit în tabăra de luptă!

– Copii fiind știam pe bună că dacă am ieșit la joacă, atât lumea oamenilor mari, cât și cea a basmelor, cât și cea a extratereștrilor erau la picioarele noastre. Acum convențiile traduc distracția în ieșiri, pentru care comparativ cu energia dată de joacă, parcă emoțiile sunt mult, mult mai intense.

– Când te lupți cu monștri și balauri, a-ți spune punctul de vedere e floare la ureche. Acum pentru fiecare monstru și balaur trecem orice opinie prin toate filtrele posibile, analizăm cea mai diplomată formulare și nu ne rămâne decât să sperăm la tot ce poate fi mai bine, altfel ne-am dat singuri cu sabia-n cap!

– Și nu în ultimul rând nu ne-am săturat de atâtea infirmări ale povețelor copilăriei când ni se spunea că întotdeauna celor ce fac bine li se răspunde tot cu bine, care a propos, parcă întotdeauna trebuia să învingă răul. Eh, viața reală a cam adormit înainte să asculte basmele până la final, de ne tot întrebăm unde-i predictibilitatea din povești, când măcar știam la ce să ne așteptăm iar din sabia cavalerului cu sufletul curat mureau întotdeauna balaurii iar regii lacomi erau izgoniți de pe tărâmul pe care țineau să-l cucerească?!

Diana Serpoianu

www.pitchmenow.ro

Gânduri toxice la care trebuie să renunțăm

Poate că nu am crede că tocmai noi suntem creatorii propriului destin, însă un lucru este cert, că sigur meșterim suficiente bariere ce cresc cu voinicie până la coplexitatea unor reale fortificații. Fie că sunt îndreptate asupra propriilor acțiuni sau ne abat de la mici gesturi prin care să ne confirmăm eleganța, este cazul să renunțăm la câteva obiceiuri nocive prin care ne atragem suficiente deservicii:

– „Încep de luni, de pe întâi, după Revelion”. Nu degeaba o vorbă din bătrâni spune că „today is the first day of the rest of your life”, tocmai fiindcă bioritmul n-are nici agendă și nici calendar și fix așa ar trebui să lucreze și ambiția noastră!

– Amânarea micilor chestiuni de etichetă pentru mai târziu, până cnd conform regulior de la aceeași etichetă, devenim lipsiți de etichetă, ca să nu folosim cuvinte mai dure precum nepoliticos, nes…and counting, mai bine. De câte ori au trecut pe lângă noi mail-uri sau mesaje fără răspuns, urări fără mulțumiri sau aniversări fără felicitări, pentru ca apoi să avem o anume jenă în a mai aborda respectivele persoane?

– Procese de conștiință pentru o zi de leneveală sau o prăjitură, când în deplin avânt în rezolvat urgențe sau coborât măsurile hainelor nici nu ne mai aminteam de asemenea extravaganțe, așa că energia neutralizată accelerat de fel de fel de sentimente de vină poate fi frumos folosită fie pentru treburi mărunte cum ar fi cele administrative, fie pentru a dansa prin cameră sau a face o mică plimbare, ajutând la topirea surplusului de calorii.

– ”A trecut vremea pentru așa ceva” – când vedem seniori câștigând maratoane sau dovedind performanță în vrem sport ne descurajăm singuri?

– Și, bineînțeles, legată de eterna problemă a etății, de ce ne limităm gândindu-ne la vârsta biologică realizând că nu întotdeauna ea se află în concordanță nici nu cea psiho-emoțională și nici cu condiția noastră fizică. Nu purtăm mini fiindcă am depăsit 3035/40/45 de ani? Tina Turner ce ar zice de asta, chiar?

Diana Serpoianu

www.pitchmenow.ro

Știi tot ce-ți trebuie pentru un păr superb?2 readers now

Cel puțin în zile ploioase, în care n-am prea avea tragere de inimă să ieșim din casă, un mic răsfăț în timp ce vedem un film bun este atât binevenit, cât și foarte ușor de realizat, necesitând concret doar un strop din produsele nelipsite, care ne ajută atât în rețete elaborate, cât și în tabieturile noastre zilnice. Iată pe ce produse din gospodărie ne putem baza pentru un adevărat ritual hair spa:

– Mană cerească pentru toate specialitățile raw vegan, uleiul de cocos și-a demonstrat calitățile inclusiv pentru hidratare și albirea dinților, așadar un balsam de păr va fi un real remediu pentru păr, lăsat să acționeze măcar 3 de minute, dacă nu peste noapte, în cazuri de extremă degradare a fibrei.
– Sursă de vitamina B, berea poate fi un bun remediu pentru părul predispus la îngrășare, așadar după baie, ea poate fi pulverizată dintr-un recipient ce asigură o distribuire egală și masată pe scalp atât pentru un control al subumului, cât și pentru un plus de volum.

– Dacă ne dorim un păr care să crească mai repede, îl putem clăti cu ceai negru, remediu natural cu o eficiență demonstrată inclusiv pentru calviție, acționând ca tratament proteic grație infuziei de aminoacizi. Odată pulverizat sau distribuit cu un aplicator asemănător celui folosit pentru colorarea părului, el va fi lăsat să acționeze timp de 30 de minute, revenindu-se la șamponarea și tratarea cu balsam. Putem încerca tratamentul chiar și de câteva ori pe săptămână dacă vedem rezultate.

– Deosebit de hrănitoare atât pentru fibra capilară, cât și pentru scalp, mierea poate fi aplicată la rădicină părului umed după spălare și lăasată să acționeze timp de 20 de minute într-o cască de duș, pentru ca apoi să clătim părul din abundență.

– Prezentând un nivel al acidității apropiat de cel natural al părului, clădindu-ne cu o treime de ceașcă de oțet de mere într-un litru de apă ajutăm la închiderea și protejarea fibrei iar cu un adaos de doar câteva picături din uleiurile esențiale preferate, ne putem asigura de intensificarea proprietăților acestuia.

– Cu un aport de vitamina E, uleiul de măsline cald poate fi cu adevărat tămăduitor pentru păr, lăsat să acționeze într-un prosop fierbinte timp de 30 de minute.

Diana Serpoianu

www.pitchmenow.ro

Cum să călătorim mai ieftin?

Cel puțin metropolele lumii își păstrează neatins farmecul și descoperite în călătorii în extra-sezon, mai exact în vacanțe programate din lunile octombrie spre aprilie, dar odată ajunși acolo, nu strică încă o serie de ponturi pentru economii în vacanță:

– Nu uitați că ofertele se pot regăsi atât pentru rute ale companiilor aeriene, cât și pentru hoteluri.

– Pentru orice eventualitate verificați ce vă oferă concret camera, astfel încât să nu aveți surpriza neplăcută de a plăti micul dejun, parcarea sau accesul la Internet.

– Nu uitați că inclusiv în situația hotelurilor din același lanț, unitățile ultracentrale vor fi întotdeauna mai scumpe, în ciuda unor servicii identice, decât cele aflate în alte zone ale orașului.

– Orice ar fi, învățați termenul local pentru pensiune. Vă poate ghida către oferte tare avantajoase!

– O experiență cu adevărat încântătoare ar putea veni de la pensiunile sau restaurantele deținute de familii, implicarea acestora fiind motivată în special de dorința păstrării unui bun renume.

– Pentru farmecul unei aventuri, puteți încerca și cazări alternative, cum ar fi couchsurfing-ul.

– Bineînțeles, economiile pot fi realizate și la mâncare iar cum ziua bună se cunoaște de dimineață, dacă micul dejun nu este inclus în prețul camerei, mai inspirați am fi să ne aventuriem la vreo braserie pitorească pentru ceva produse rumene de patisierie, numai bune să acompanieze aburii cafelei.

– Întotdeauna orientați-vă spre restaurantele preferate de localnici atât pentru prețurile mult mai avantajoase decât cele din zonele turistice, cât și pentru o mai bună înțelegere a gastronomiei regiunii și a spiritului autentic ce-o călăuzește. Bun va fi și meniul zilei, pe sufletul omului și exact pe tradiția locului!

– Iar dacă tot ne-am lăsat ghidați de inspirația oferită de cei de-ai locului, alegem doar mâncarea de sezon, ajutându-ne atât la savurarea tradițiilor ca un deliciu încă mai aromat, cât și la păstrarea unui buget isteț.

– Dacă doriți să vă gospodăriți ca acasă, verificați ce buget v-ar trebui pentru un coș de cumpărături accesând site-urile dedicate costului vieții în orașul în care doriți să ajungeți.

– Nu în ultimul rând, dacă empatia ne inspiră spre a ne dedica timpul și energia spre a construi o lume mai bună, acțiunile de voluntariat pot combina acest sentiment împlinitor cu oportunitatea unor noi prietentii și posibilitatea de a călători mai mult decât convenabil.

Diana Serpoianu

www.pitchmenow.ro

Cum să evităm întrebările incomode?2 readers now

O vorbă din bătrâni ne spune să evităm discuțiile despre politică, ocupație, religie și bani, dar culmea, vrem, nu vrem, tot găsim interlocutori mai degajați care cu toată relaxarea ne întreabă de salariu, rate, achiziții, chiar și de viața intimă. Bref, cum acest gen nu prea pricepe subtilitățile, nu merge nici să eviți întrebarea, nici să eviți răspunsul, invocând banalități precum intimitatea sau confidențialitatea. Deși impulsul ar fi să-i trimitem acolo unde până și curiozitatea pălește, putem găsi suficiente replici fie diplomate, fie sarcastice, fie hazlii cu care să dezarmăm caracterele iscoditoare.

– Bun, am putea repeta întrebarea ca o ultimă șansă pentru neinspirat să-și reevalueze marea dilemă. Eventual cu un „scuză-mă”. Serios, mă întrebi așa ceva?

– Ce ție nu-ți place, altuia nu-i place, dar riscul de a arunca -fie și fără vreun interes în prealabil- o întrebare la fel de afurisită poate degenera rapid spre antipatii care oricum nu prea ne folosesc în viață.

– Un inocent „de ce” ar putea fie să-i ofere neinspiratului o idee că a tocmai ce a lansat o întrebare nepotrivită, fie să ne lumineze poate înspre vreun motiv nevinovat și astfel să-l ajutăm cu informația de care se interesează.

– „Tu ce ți-ai răspunde la această întrebare?” sau „Ce răspuns ai prefera să primești?”. Poate se prinde că nu-i cazul.

– „Când o să-mi dau și eu seama, vei fi primul care află.”

– O mică glumiță precum „mama m-a învățat să nu vorbesc despre bani, că nu-i politicos” ar putea funcționa, la fel ca și răspunsurile destul de vagi precum „câștig cât să-mi ajungă de-o pâine” sau „prea puțin să-mi pot plăti impozitele”.

– „Nu aici, că pereții au urechi” și poate scăpăm de ei și uită.

– Trimiteți-i la avocat, contabil, Duhul din Lampă sau orice alt colaborator cu date mai cuprinzătoare pentru răspuns.

– Dacă am învățat ceva de la politicieni este să divagăm pe lângă subiect. Ce ar fi să ne prefacem miniștri sau președinți pentru câteva secunde?

Diana Serpoianu

www.pitchmenow.ro

Cum învățăm mai ușor o limbă străină

Bun, despre învățarea unei limbi știm cu toții că va implica un continuu antrenament (și evident, ulterior, perfectarea) capacităților cognitive prin memorare și repetiție, dar oricât ne-ar putea intimida începutul, trebuie să știm că mici trucuri de exercițiu aduc în scurt timp și posibilitățile mult dorite de comunicare. Iată cam ce am putea face:

– Deși ideal ar fi să alogăm câteva ore pe zi (da, ați citit bine) învățării unei noi limbi, contactul cotidian ajută enorm chiar și prin simpla audiție sau lectură. Așadar, follow pe NY Times, Le Figaro sau Bild și să-i dăm bătaie. Evident, documentarele pe YouTube, un televizor uitat pe TV5 sau ceva romanțe spaniole (bun și un sobor de mariachi) în mașină sunt binevenite.

– Poate că avem tendința de a sări cu un cuvânt dintr-o altă limbă (ferice de cei ce nu se încurcă între italiană și spaniolă) dar o rădăcină comună ne ajută mai mult decât am putea crede.

– Să ne deplasăm prin viață cu dicționarul la subțioară nu-i tocmai prea comod, dar o pagină din telefon lăsată pe Google translate ajută când ne căutăm cuvintele. Atenție însă, merită s-o folosim cel mult pentru construcții lexicale, fiindcă la sintaxă traducerea încă poate fi deficitară. De asemenea, aplicații precum Anki, Babbel sau Duolingo sunt mai mult decât recomandabil de avut în telefon!

– Mare atenție la priorități, de foarte mult concentrându-ne pe asimilarea regulilor gramaticale, uităm să dezvoltăm vocabularul care chiar să ne permită să le aplicăm concret. Principiul Pareto ne spune că 20% din efortul acordat vocabularului ne aduce un grad de înțelegere a limbii de 80% iar ca dovadă, 300 de cuvinte compun 65% din totalitatea conținutului scris în limba engleză.

– Iar fiindcă oportunitatea de a exersa alături de un vorbitor nativ este de neegalat, ce zici de a îmbina aroma unei cafele sau a unui cocktail cu inspirația de a-ți testa și a-ți îmbogăți bagajul de cuvinte cu o seară alături de grupurile de language exchange? Mai câștigi și noi prietenii de deasupra!

Diana Serpoianu

www.pitchmenow.ro

Cele mai urâte schimbări pe care le aduce maturizarea2 readers now

Ăștia maturi și responsabili amintesc de sindromul Peter Pan dar a fi mai copilăros nu înseamnă să trăiești pe o altă planetă, ci să simți mai acut tot ce-i cam nedrept la această etapă a vieții. Ne-am luat inima în dinți și oftând cu durere am trecut pe hârtie exact cele mai triste schimbări pe care le întâmpinăm după – Doamne, cum sună- o anumită vârstă:

Ești pe cont propriu!
Desigur, independența reprezintă una dintre cele mai frumoase aspirații care să ne ambiționeze zi de zi, dar cum ne vedem cu satisfacție munca transformându-se în petreceri, vacanțe, răsfăț și cam tot ce lăsăm posterității pe Instagram, își mai bagă inevitabil coada facturile, declarațiile de impozit, asigurările, analizele medicale și toate responsabilitățile care insistă să strice tablourile ce mai că se apropie de proiecția cuvintelor „living the dream”. #dontgrowupitsatrap #realitysucks

Începe corpul să-și impună punctul de vedere!
Mai întâi dispar sosurile dressing-urile peste salată și grătar iar burgerii par amintiri mitologice, apoi dulciurile se retrag triste lăsând pătrățelul zilnic de ciocolată neagră. Doar alcoolul ne mai dă o dulce senzație de tinerețe, aducându-ne aceleași reacții ca unui boboc de 15 ani ce-și primește inițierea în bere în tabără. Petreceri ca-n facultate? Tragem pe dreapta pe la 22:00 că doar atunci apare cel mai sănătos somn! Și culmea, în ciuda acestor schimbări, oglinda nu ne-ar zice să ne încercăm norocul pe la Victoria’s Secret.

După muncă urmează…
Gimnaziul lăsa loc liceului, liceul facultății, iar la master deja începea să se întrezărească realitatea. Toate materiile pe care le-am iubit, toate cursurile care ne-au provocat creativitatea, toate proiectele după care am fi urlat „I’m the king of the world!” lasă loc unor Excel-uri, task-uri și bine, hai, fie, ceva strategii care să ne mai stimuleze viziunea, dar în rest un portofoliu în elaborarea căruia nu mai întâlnim aceleași emoții ca-n compuneri, eseuri, simulări, etc. Plus că n-avem teze și sesiuni ci un buluc sisific de dosare și nu mai merge să dăm vina pe cățel că ne-ar fi mâncat tema!

Fără puppy dog love, că tot l-am pomenit!
Mai țineți minte bilețelele din bancă în bancă – poate citite de o duzină de ochi până să ajungă la destinatar- oracolele și jurămintele de iubire în vata de zahăr împărțită în parc la chiulul de la ora de mate? Sau sărutările în vârf de munte după sesiune, când învingerea unui traseu pe culmi venea ca antrenament pentru glorioasa noapte în club ce urma în stațiune? După o anumită vârstă – cineva să treacă în ilegalitate sintagma asta – să ne pregătim sufletește să vedem cum curtea e înlocuită de unii urâcioși cu negocieri contractuiale de tipul în trei ani avem doi copii, un credit la casă și o vacanță, fiindcă doar nimic nu e mai romantic decât viteza.

Diana Serpoianu

www.pitchmenow.ro

Greșelile pe care le facem la sală2 readers now

Știm, sala urmează propria ei etichetă și cere un anumit angajament -nu, abonamentul ce ține companie buletinului în portofel, ne părăsindu-l la nevoie nu-i suficient- dar înainte de toate, ar cam trebui să ne implice spre o mai bună concentrare, dacă nu dorim ca singurele calorii topite să fie cele de la schimbarea din vestiar. Iată cum ne furăm singuri șapca de antrenament și nu, nu putem da vina pe lipsa unor sesiuni cu vreun antrenor privat dacă rezultate întârzie să apară.

– Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese – dacă tot ne-am pregătit bioritmul pentru efort, de ce să ne abatem de la drum când fără pauze altele decât cele din schimbarea de exerciții reușim și inducția potrivită de hormoni și arderea grăsimilor?

– Ignorăm importanța încălzirii și așa ajungem să ne epuizăm, să lucrăm cu o musculatură nepregătită și să ne deteriorăm în timp încheieturile.

– Ne menținem pe anumite greutăți, când eficiența vine alegând altele mai provocatoare iar pe măsură ce creștem mari ne despărțim de unele jucării în favoarea altora.

– Alergăm după siluetă când ar trebui să țintim și spre postură, flexibilitate, mobilitate, funcționalitatea trupului, activitatea cardiovasculară, reducând astfel și riscurile de rănire și blocaj muscular.

– Ne-am obișnuit să lucrăm grupele de mușchi pe rând în desfășurarea uri săptămâni, însă cercetările arată că fibra naturală tolerează pentru fiecare parte a corpului două antrenamente pe săptămână. Așadar, dacă am ales patru sesiuni pe săptămână, putem să împărțim programul între a lucra partea superioară și cea inferioară a corpului.

– Evităm ridicările iar apoi ne întrebăm ce ne facem cu postura cocoșată și ne supără momentele în care ni se blochează corpul aplecându-ne.

– Să nu uităm că exercițiile bazate le balans fac reale minuni atât în mobilitate, cât și definirea acelor proporții la care visăm cu toții.

Diana Serpoianu