Etichetă: Personalitate Alfa

La răscruce de drumuri, nu mai poţi face pe victima

Vine un moment în viaţa fiecărui om în care are o alegere de făcut.

La o răscruce de drumuri, ai două căi.

Calea din stânga este calea adormirii de sine.

Pe acea cale, în timp ce mergi, începi să te moleşeşti, să uiţi şi la sfârşit să intri într-un somn adânc al conştiinţei.

Pe calea adormirii, uiţi toate promisiunile pe care ţi le-ai făcut ţie.

Când erai copil şi părinţii se certau şi tu ţi-ai promis ţie că în familia ta nu vor exista certuri ci doar iubire.

Când ai rămas fără bani în momente foarte importante şi ai ajuns chiar să plângi şi ţi-ai jurat ţie că vei învăţa, vei munci şi vei face orice este nevoie pentru ca niciodată să nu mai plângi din cauza banilor.

Când ai văzut răul din jurul tău şi nu aveai nicio putere să schimbi ceva şi ţi-ai promis că într-o zi vei fi de partea binelui şi vei lupta pentru ca răul să nu îşi întindă tentaculele asupra lucrurilor care sunt importante pentru tine.

Când ai fost bolnav şi ai promis

”Doamne, ajută-mă să fiu bine şi promit că voi avea grijă de sănătatea mea în mod exemplar.”

Toate astea şi multe, multe altele sunt uitate.

Pentru că ai uitat ce ţi-ai promis, acum trăieşti toate acele lucruri care ţi-ai promis că nu le vei mai permite în viaţa ta.

Acum, trăind mai rău ca niciodată, mai ai doar o speranţă privind în viitor.

Ştii că timpul se scurge şi te grăbeşti.

Nu mai ai răbdare, nu mai ai timp, nu mai ai nervi să aştepţi. Vrei să se întâmple ceva repede. Şi o iei la fugă, încercând să prinzi orice lucru care ţi se va arăta însă ai uitat că eşti pe drumul uitării şi că cu cât eşti mai departe pe acest drum, cu atât uiţi mai mult, mai repede şi cazi într-un somn adânc.

Acum, nu mai ai niciun control.

Faci parte dintr-o masă uriaşă de zombie care nu mai au control asupra vieţii lor. Eşti dus de val, din inerţie, împins de marea masă a celorlalţi oameni adormiţi pe drumul adormirii.

Probabil la asta se referea Bnejamin Franklin când spunea că

”Mulţi oameni mor la 25 de ani însă sunt îngropaţi la 75”.

Pe drumul adormirii de sine nu mai există dorinţe, obiective, entuziasm, putere personală, decizii, fericire, muncă, efort, victorie, eşec, lecţii învăţate, alte victorii.

Pe acest drum nu mai există viaţă.

Ca şi un adormit ce are un coşmar, mai tresari din când în când, scoţând sunete ciudate, în timp ce în coşmarul tău ţi se întâmplă lucruri groaznice însă nu ai nici o putere asupra lor.

Banca îţi ia casa.

Partenera sau partenerul te părăsesc, te trădează în cel mai oribil mod.

Eşti bolnav, obez sau ai boli în faze terminale.

Ca şi în infernul lui Dante, te-ai rătăcit într-o pădure:

”La jumătatea drumului vieţii, m-am trezit într-o pădure întunecată căci am pierdut calea. Atât de obosit şi somnoros am fost încât am abandonat calea cea dreaptă. Sufletul meu s-a uitat în urmă pe unde am trecut şi nu mai era nici o fiinţă vie. Pădurea asta este atât de plină de rău, încă nu îşi satisface niciodată poftele lacome şi de fiecare dată când se hrăneşte, este şi mai flămandă.”

Nimeni nu te mai iubeşte, pentru tine nu mai există speranţă şi eşti în faţa unei uşi.

Este uşa de la intrarea lui infernul lui Dante şi pe uşa scrie:

”Lasciate ogne speranza, voi ch’entrate” ( Lăsaţi orice speranţă, voi ce ce intraţi aici).

Există o vorbă veche de când timpul care spune că oricât de mult te-ai dus pe un drum greşit, ÎNTOARCE-TE.

Fă orice e nevoie, târăşte-te dacă e nevoie şi ajungi înapoi la intersecţia de unde ai plecat pe drumul adormirii de sine.

Şi acum, alege cealaltă cale.

Calea trezirii de sine

Trezirea este rareori un proces plăcut şi uşor.

Însă pe măsură ce păşeşti pe acest nou drum, lucrurile încep să devină mai limpezi, mai clare.

Primul lucru care se întâmplă după ce ai păşit suficient de mult pe drumul trezirii este că începi să îţi reaminteşti.

Îţi reaminteşti toate promisiunile făcute ţie.

Începi să îţi aduci aminte toate suferinţele pe care le-ai îndurat şi toate momentele în care ţi-ai jurat că nu vei mai trăi aceleaşi scenarii.

Ţi-ai promis că NU VEI UITA NICIODATĂ momentul ăla când de ziua ta nu ţi-ai permis să îţi scoţi prietenii la o petrecere, momentul ăla în care erai tratat ca un sclav la job de un şef cu absolut nimic mai valoros sau inteligent decât tine, momentul când te-ai uitat în oglindă şi ţi-ai promis că nu îţi vei mai neglija corpul niciodată, momentul când ţi-ai promis că nu te vei opri din căutat până când nu vei găsi iubirea vieţii tale.

Şi pe măsură ce îţi aduci aminte toate aceste lucruri, începe să curgă prin venele tale o energie pe care nu ai mai simţit-o de foarte multă vreme, cam de când ai luat-o pe drumul adormirii.

Este entuziasmul şi plăcerea de a trăi din nou viaţa. Cu dureri şi bucurii, cu înfrângeri şi victorii, cu lecţii învăţate şi multă muncă dar mai important ca orice, acum eşti TREAZ şi VIU.

Trecutul este viu în memoria ta cu lecţiile şi promisiunile din el, viitorul este viu în imaginaţia ta cu toate minunăţiile ce te aşteaptă dar prezentul este cel mai puternic dintre toate.

Pentru că în prezent, azi, este singurul moment când poţi să construieşti ceva, să clădeşti şi să inventezi pentru că într-o zi, când viitorul va deveni şi el prezent, în acel prezent să poţi să trăieşti viaţa în care toate promisiunile pe care tu ţi le-ai făcut ţie, vor fi în sfârşit, îndeplinite.

Indiferent că e vorba de un corp, o casă, o relaţie sau o avere, toate se obţin CONSTRUIND. Pas după pas, zi după zi, prin acţiune voluntară, prin intenţia minţii tale şi energia emoţiilor tale.

Şi un mare aliat al acţiunii, construirii şi fericirii este un hormon, numit SEROTONINĂ.

În lecțiile precedente, de aici  și aici  am vorbit despre diferenţele între plăcerile simţurilor, confundate cu fericirea, care ne duc pe o cale a pierzaniei şi fericirea reală, sentimentul de împlinire care vine din obţinerea realizărilor durabile, construite cu răbdare şi perseverenţă, zi de zi.

Dacă dopamina este hormonul plăcerilor, plăceri declanşate de orice stimulare a simţurilor noastre, de la mâncare, alcool, droguri până la jocuri, aventuri şi orice este nou şi dacă prin abuzarea acestor plăceri putem să devenim dependenţi, păşind pe calea adormirii de sine, serotonina este hormonul fericirii şi al realizărilor durabile care ne ţine treji şi cu ochii pe obiectivele noastre.

Cum fac să declanşez serotonina în corpul meu?

Dacă dopamina o declanşez printr-o plăcere a simţurilor, ce anume mă face fericit astfel încât să se declanşeze serotonina?

Serotonina se declanşează atunci când am mulţumirea unei realizări.

Un pas făcut spre un obiectiv pe care mi l-am propus, declanşează serotonina.

O cărămidă pusă la construcţie, declanşează serotonina.

Atingerea unui obiectiv, declanşează serotonina.

De aceea, dacă serotonina este hormonul fericirii şi se declanşează când facem paşi spre obiective, când punem cărămizi la construcţii şi obţinem victorii în viaţă, cel mai probabil mesajul este că fericirea şi împlinirea durabilă este dată de evoluţia şi creşterea permanentă.

Cum să fii fericit şi împlinit pentru tot restul vieţii

1. Fă un plan şi execută-l.

Propune-ţi un obiectiv, vis, scop. Fă un plan legat de cum vei atinge acest vis/obiectiv şi împarte-l în paşi suficient de mulţi încât să poată fi făcuţi zilnic fără să te suprasoliciți.

E mai important ca paşii ăştia să fie făcuţi zilnic decât orice altceva.

Dacă nu poţi face zilnic, înseamnă că pasul e prea mare şi te solicită pea mult.

Fă-l mai mic.

Dacă trebuie să pui 100 de lei pe zi deoparte şi nu poţi, pune 10 lei şi dacă nu poţi face nici asta pune 1 leu, dar pune zilnic.

Dacă trebuie să mănânci cu 1000 de calorii mai puţin şi nu reuşeşti, propune-ţi 500 şi dacă nu merge nici asta, măcar 100, dar mănâncă mai puţin decât trebuie, zilnic.

Dacă vrei să citeşti 100 de pagini pe zi, dar nu reuşeşti, propune-ţi 50 şi dacă nici asta nu merge, citeşte 10. Dar fă-o zilnic.

2. Măsurarea şi notarea

Măsurând şi notând ceea ce faci, paginile, caloriile, repetările la sport, cărămizile pe care le pui la casă, dobândeşti un sentiment al progresului pe care nu îl vei avea NICIODATĂ fără să măsori.

De unde ştii dacă ai făcut zilnic ce ţi-ai propus, sau câte zile ai ratat dacă nu e notat niciunde?

Te bazezi pe memorie?

Zi-mi ce ai mâncat acum exact 11 zile. Şi în ce cantitate.

UPS!

Nu notezi, nu ai referinţă, nu ai progres real şi nu ai dopamină. Deci nu ai fericire, împlinire şi progres real în viaţă.

3. Foloseşte aplicaţii pe telefon ( Sport şi alimentaţie, to do list şi financiar)

Eu notez 3 chestii zilnic

  • situaţia financiară ( aplicaţia HomeBudget)
  • to do list-ul (aplicaţia Things)
  • sport şi alimentaţie ( în agenda fizică)

Asta îmi arată la ce stau bine şi la ce nu, ce pot susţine pe termen lung şi ce nu, şi îmi dă sentimentul de progres mic şi zilnic spre obiectivele mari şi importante ale vieţii mele.

4. Premiază-te când atingi borne

Stabileşte momente pe drumul progresului când sărbătoreşti.

Să atingi o bornă este o bun moment de reflectare şi apreciere. Când ai strâns o sumă de bani, când ai dat un număr de kilograme jos, când ai construit fundaţia la casă, premiază-te cu lucruri care declanşează DOPAMINĂ.

Da-ţi voie să sărbătoreşti. Acum are sens şi meriţi cu adevărat.

5. Obiceiurile

Comportamentele făcute zilnic, vor duce într-un timp scurt la obieciuri automatizate care nu mai cer efort.

Dacă obiceiurile sunt bune, ele declanşează serotonină, fericire şi împlinire.

Dacă sunt proaste declanşează dopamină, dependenţă şi suferinţă.

Întăreşte comportamentele şi obiceiurile bune, şi minimalizează-le pe cele rele. Pentru mine funcţionează să îmi ocup atât de multe ziua cu obiceiuri pozitive încât sunt prea obosit să le mai fac pe cele proaste.

Starea de flux

Intră în stare de flux cât de des poţi.

Starea de flux este atinsă când activitatea pe care o faci este că o joacă. Îţi place atât de mult încât este propria ei recompensă.

Dacă uneşti obiectivele tale şi visurile, cu munca ce îţi place atât de mult şi care e o joacă, cu serotonina şi obiceiurile şi cu starea de flux, atunci poţi spune că ai vocaţie.

Există nişte legi nescrise, vechi de când lumea, care ne arată continuu că viaţa are un sens, o cale corectă pentru fiecare fiinţă. Pe această cale a evoluţiei există trepte, borne şi paşi concreţi şi pentru a te asigura că faci ce trebuie, când trebuie şi în ritmul care trebuie pentru a evolua, deci pentru a fi fericit şi împlinit, e important să îţi dai seama pe ce treaptă eşti şi care sunt treptele care urmează.

Dacă vrei să îţi continui educaţia şi să descoperi pe ce treaptă a evoluţiei te afli şi unde poţi merge din punctul în care eşti acum, am creat Citius, Altius, Fortius, un manual cu cele 14 trepte ale evoluţiei pentru o personalitate alfa în care am îmbinat înţelepciunea Tibetană veche de 2500 de ani cu psihologia modernă şi care îţi vor arăta că există un tipar universal valabil pentru noi toţi şi că nu poţi să evoluezi sărind trepte. E nevoie să parcurgi treaptă după treaptă şi să evoluezi. De aici vine fericirea.

Poţi vedea despre ce este vorba în cartea Citius, altius, fortius, aici: Cele 14 etape ale evolutiei

Aștept orice întrebari și feedback,

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

P.S. Dacă cineva te întreabă vreodată de ce avem motto-ul ”printre greutăţi spre stele”, spune-i că nu ai cunoscut pe cineva până acum care să fi ajuns la succes având un trecut lejer.


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Legat de iubire, până la vară aş vrea 20 de mii de euro

Suntem atât de rătăciţi şi avem aşa o stare de confuzie legată de propria noastră persoană, încât nu doar că nu ştim ce vrem, însă şi cuvintele altădată pline de sens sunt goale.

Iubire. Succes. Libertate.

Dorinţele şi visurile noastre ajung la un moment dat o shaorma cu de toate, expirată.

Să trăieşti după cele mai înalte valori ale tale poate fi cheia fericirii şi împlinirii pe pământ, însă cum vei putea să treci la fapte fără să ştii ce vrei şi ce e cel mai important pentru tine în viaţă?

Prin definirea concretă şi specifică a acestor cuvinte abstracte, cum sunt iubirea sau libertatea şi multe altele, ai pentru prima oară şansa de a trăi viaţa după propriile tale reguli şi poţi atinge fericirea aşa cum o simţi şi o defineşti tu.

Pentru a defini propriul tău sens al acestor cuvinte, ai nevoie de curaj. Curaj să te înfrunţi pe tine însuţi, să fii brutal de sincer cu ţine însuţi şi să descoperi că poate ai trăit până acum o minciună care te-a blocat din a trăi cu adevărat viaţa.

Să nu ştii ce vrei e ca şi când scuipi coji de seminţe pe jos şi aştepţi să răsară o livadă de meri din care să te hrăneşti şi pe care să le vinzi pentru a-ţi câştiga independenţa financiară.

Dacă vrei mere, plantezi meri.

Dar dacă tu nu ştii care e obiectivul, misiunea, viziunea pentru care munceşti, ai pierdut jocul vieţii dinainte ca el să înceapă.

Pierderea de vreme este unul din cele mai triste lucruri pe care le putem trăi pe acest pământ. În loc să pierdem vremea, mai bine am sta pe o piatră încălzită de soare şi am avea mai multă împlinire decât munca oarbă lipsită de viziune şi obiectiv.

Îmi aduc aminte de cei 5 ani de Politehnică, despre care încă mă întreb dacă au meritat sau nu.

5 ani, de la 18 la 23, sunt mulţi ani pentru un tânăr. Viaţa nu avea nici culoare, nici gust pentru mine. Nu găseam aproape nimic relevant în ceea ce făceam. Materiile de la şcoală, prezenţa la seminar, laborator sau curs. Timp preţios din viaţa mea pierdut.

Da, frustrările după 5 ani de lipsă de sens m-au împins să îmi descopăr adevărata vocaţie, însă era nevoie chiar de cinci ani? Îmi voi răspunde probabil într-o zi la această întrebare, acum însă hai să revenim la tine.

“Legat de iubire, până la vară aș vrea 20.000 de euro. “

Cam asta e esenţa dezvoltării personale pentru foarte mulţi oameni.

Logica acestei concluzii este simplă. După ce obţin ce vor, oamenii nu sunt fericiţi. Asta înseamnă că nu au ştiut ce vor, în primul rând.

Oameni nefericiţi, oameni împotmoliţi, oameni căutând, oameni disperând.

Acesta este rezultatul la care se ajunge când nu răspunzi foarte clar, limpede, lucid şi concret la întrebarea:

”Ce vrei cu adevărat?”

Care e motivul pentru care te trezeşti de dimineaţa?

Te stresează şcoala, dar ştii de ce te duci? pentru ce te-ai apucat de şcoală şi de ce vrei să termini şi să iei diplomă?

Ţi-e greu la muncă, dar ţi-e frică să îţi dai demisia pentru că măcar acum îţi plăteşti facturile. Ştii că jobul ăsta e capăt de drum pentru tine şi nimic bun nu se va întâmpla, dar nici nu ştii ce altceva vrei să faci şi nici ce ai putea face concret ca să ieşi din cursa şobolanului, să ieşi din cursa aceasta de pe roata pe care alergi ca un hamster.

Relaţii, iubire, sănătate, fericire..câte cuvinte abstracte şi lipsite de sens.

Ce înseamnă o relaţie pentru tine? Ce înseamnă iubirea pentru tine? Ce înseamnă sănătatea, fericirea pentru tine?

Pentru că toate cuvintele şi toată dezvoltarea personală pot avea sens doar pentru cel care ştie ce vrea şi a venit la masă ca să îşi ia exact ce are nevoie în acel moment.

În marketing există un concept care se numeşte “rată de conversie”. Dacă 100 de oameni intră pe uşa unui magazin şi 1 om cumpără ceva, înseamnă că magazinul are rată de conversie din vizitatori în clienţi de 1%.

Ştii care este rata de conversie în dezvoltarea personală? Îţi spun eu: foarte mică.

Prea puţini oameni care fac dezvoltare personală au ce să arate după unul, doi sau cinci ani.

Și a cui este responsabilitatea?

Te-ai dus la cursul ăla de făcut bani, sau să îţi faci o relaţie de cuplu, sau să prinzi fluturi, ai primit ce ai de făcut ca să obţii rezultatele pe care pretinzi că le doreşti, dar tu nu ai făcut nimic pentru că brusc ţi-a pierit entuziasmul.

Hai să îţi spun un secret la ureche.

Hai, vino cu curaj, mai aproape:

”Secretul e că nu îţi doreai în primul rând să faci bani, să ai relaţie, să arăţi bine sau orice altceva ai făcut tu. Tu îţi doreai cu totul altceva şi în secunda în care te-ai apucat să faci ceea ce credeai că vrei și ţi-ai dat seama în inima ta că nu e ceea ce vroiai. Dar e greu să îţi recunoşti ţie însuţi că pur şi simplu nu ştii ce vrei sau că trebuie să renunţi la investiția făcută până acum. Aşa că te prefaci că e ceea ce îţi doreai şi apoi, încerci să te strecori pe uşa din dos, bucuros că ai scăpat de ceva pentru care nu aveai deloc tragere de inimă.”

Foarte multă lume mă întreabă ”cum să încep, care este rețeta”. Rețete nu am, însă un lucru este de bază pentru a fi o persoană fericită: Personalitatea ta.

Rămânem într-un job nepotrivit, în relaţia nepotrivită în situaţia toxică pentru că am investit deja timp, energie, bani fără să luăm în considerare costurile uriaşe care vor urma.

Mai bine ieşi dintr-o situaţie în care deja pierzi când ai pierdut puţin decât când ai pierdut mult.

Mai bine ieşi când ai pierdut 100 de lei, decât când ai pierdut 500 şi mai bine ieşi când ai pierdut 500 decât când ai pierdut 5000.

Oamenii însă nu ştiu când să se oprească şi de obicei e nevoie să piardă totul pentru ca să îşi reconsidere poziţia.

Mai bine mai târziu decât niciodată.

Cum ne definim greșit scopurile și valorile și cum investim totul într-o situație pierdută dinainte de a începe.

Tu poate vrei doar să fii liber, dar ai văzut şi ai auzit că banii te eliberează, aşa că te-ai gândit că vrei să te apuci să faci bani şi într-o zi o să fii liber.

Dar tu nu vrei să faci bani, ci doar să fii liber.

Viaţa are un fel ciudat de a fi. Nu te sprijină în lucrurile pe care NU vrei să le faci cu adevărat. Tu vrei să ai afacerea ta, să fii antreprenor şi apoi vrei să îţi trăieşti în sfârşit viaţa liber.

Hai să te întreb, cum crezi tu că vei putea să susţii munca de ani de zile, 10 ore pe zi, să îţi dezvolţi abilităţi despre care ştii că nu vei mai avea nevoie în momentul în care eşti ”liber” dacă nu simţi că activitatea în sine este eliberatoare?

Dacă tu vrei să fii liber şi te înhami la o muncă în care te simţi sclav, cam care care crezi că vor fi consecinţele?

Să devii liber privind prin prisma banilor care îţi vor permite să nu mai munceşti, e un pariu pierdut aproape din start pentru că munca necesară din punctul în care eşti în punctul în care vrei să ajungi te va absorbi cu totul. Vei intra în competiţie, vei avea eşecuri, vei face sacrificii. Poate 3, poate 5, poate 20 de ani.

Sunt şanse mai mari să mori de necaz, stres şi epuizare făcând ce nu îţi place înainte să atingi libertatea dorită prin bani decât să ajungi să te bucuri cu adevărat de libertatea atât de mult dorită.

În acest caz, aşa cum spuneam, e nevoie de curaj să îţi defineşti cu adevărat ce înseamnă libertatea PENTRU TINE, în cazul tău particular.

Poate înseamnă să trăieşti cu resurse puţine, bucurându-te mai puţin de bani şi lucruri materiale însă fiind împlinit şi satisfăcut pentru ce trăieşti în acest moment, în prezent, libertatea după care eşti atât de însetat.

Şi POATE, trăind atât de împlinit şi fericit momentul actual pentru care nici nu a fost nevoie să faci vreun efort, începi să vezi oportunităţi, să îţi trăieşti vocaţia, să îţi dezvolţi abilităţi din plăcere şi să începi să câştigi bani fiind de folos.

Niciodată nu vom câştiga jocul vieţii făcând inginerie inversă.

Dacă pentru tine cel mai important lucru este libertatea, vei pierde dacă mizezi pe orice alte acţiuni care nu îţi respectă libertatea. E ca şi când tu eşti liber, şi îţi spui că vrei să devii sclav pentru ca într-o zi să devii liber. Devenind sclav, s-ar putea să uiţi sub loviturile de bici care era misiunea şi scopul în primul rând şi să devii rătăcit şi amnezic.

Şi dacă privim un pic în jur, lumea e rătăcită şi amnezică.

Cum e cu banii şi libertatea, la fel e şi cu oricare alt domeniu.

Vrei să arăţi bine şi te înhami la un program de sport, îţi iei antrenor, te pui să mănânci roşii cu salată şi toate astea sunt pentru că tu defapt vrei să primeşti iubire şi ai văzut/auzit că oamenii care arată bine, îşi găsesc parteneri mai repede.

După o săptămână de eforturi cu diete şi sport, nimic. Nu ai mai multă iubire. După o lună, iar nimic.

După 6 luni de chinuri, arăţi super bine şi iată, mergi vara la mare şi cineva e atras de corpul tău. Vă distraţi, tu simţi că în sfârşit se aliniază stelele, ajungeţi să faceţi sex şi după un weekend, toată lumea revine la viaţa de dinainte.

Simţi că nu s-a schimbat nimic, dimpotrivă, golul din inimă acum e şi mai mare. Ai rupt sala şi dietele timp de 6 luni, arăţi cum scrie în revistă, şi totuşi iubirea e mai departe de tine ca oricând.

Păi nu îţi bagi picioarele în el sport şi dietă şi te înfigi în borcanul cu Nutella şi în shaorme la mic dejun, prânz şi cină?

Hai să mai îţi şoptesc un secret:

Dacă nu faci sport şi nu mănânci sănătos pentru că adânc de tot în inima ta ai găsit motivele pentru care să faci aceste lucruri PENTRU TINE, vei eşua.

Niciun antrenor, program sau curs pentru sport şi nutriţie nu te vor ajuta să ai parte de mai multă iubire.

Am dat exemplele cu bani, libertate, sport şi iubire pentru că ne sunt cele mai la îndemână şi sunt comune, dar te asigur că e la fel pentru orice altă dorinţa a ta.

În spatele unei dorinţe, se ascunde o altă dorinţă. Daca pui botul la primul impuls, s-ar putea să mergi pe un drum care se va dovedi steril şi vei descoperi ca ai irosit timp, energie şi resurse.

Cheia pentru majoritatea frământărilor tale, stă în răspunsul la o singură întrebare:

Ce vrei cu adevărat?

Nu te repezi să răspunzi, pentru că la fel ai făcut şi până acum şi nu prea ţi-a ieşit.

Imediat facem un exerciţiu care sper eu că te va ajuta să pătrunzi mai bine în esenţa a ce vrei tu cu adevărat.

Poate te întrebi ce anume funcţionează din toate tehnicile şi exerciţiile de psihologie, dezvoltare personală, din toate metodele, ce e potrivit şi ce nu pentru tine?

Am să îţi spun ce merge pentru tine.

Totul merge pentru omul care ştie ce vrea şi nimic nu merge pentru cel care nu ştie ce vrea.

Din momentul în care am ştiut exact ce vreau şi ce mă face fericit, când am ştiut care e misiunea şi vocaţia mea, întreaga viaţă a devenit incredibil de frumoasă, simplă şi plină de sens.

Când ştiu ce vreau, găsesc în fiecare om, carte sau articol, film, melodie câte ceva care să mă ajute să fiu mai aproape de ceea ce vreau.

Mai mult, ştiu să las deoparte tot ceea ce îmi consumă timp, energie şi bani inutil pentru că nu e ceea ce vreau.

Cu alte cuvinte, să ştii ce vrei este primul mare pas spre a avea discernământ. Chestia aia pe care o au oamenii mari, adulţii. Cei maturi emoţional.

Discernământ – adică abilitatea de a selecta şi alege ceea ce e bun pentru mine şi ce nu la un moment dat.

Există vocaţie sau nu există?

Pentru cel care ştie ce vrea, nici nu se pune problema. Îndoieli că vocaţia există, îndoieli că împlinirea vine din a oferi valoare celor din jur şi că iubirea vine din a dărui după ce ţi-ai asigurat ţie surplusul, au doar cei care nu le-au trăit.

Te uiţi la interviuri cu oameni care au realizări, numitorul comun este atitudinea de dăruire. Dăruirea din ce am şi ce sunt care creşte în cantitate şi intensitate pe măsură ce am şi devin mai mult.

Funcţionează panoul visurilor? Sau „the secret”?

Clar că funcţionează. Dacă ştii ce vrei. Dacă nu ştii, poţi să te dai cu curul de pământ până nu mai poţi, nimic nu e bun, nimic nu merge şi nimic nu e potrivit pentru tine.

E important să pui pasiune în ceea ce faci? Dacă ştii ce vrei, inima îţi bate mai tare când te gândeşti la rezultatul final al muncii tale.

Când nu ştii ce vrei, pasiune e doar un cuvânt gol şi lipsit de sens, ca şi cuvântul “ paradox”. Nu trezeşte emoţii.

Vrei să începi cu dreptul? Vrei ca totul să aibă sens pentru ţine, vrei să găseşti ceva util în fiecare carte, curs de dezvoltare, în fiecare om şi situaţie pe care o întâlneşti?

Răspunde-ţi la întrebarea ”Ce vrei cu adevărat?”

„Niciodată nu mergi mai departe ca atunci când nu ştii încotro mergi.” J. W. von Goethe

Am pentru tine două exerciţii pe care le poţi face, care te vor ajuta să răspunzi la întrebările “ ce e important pentru mine?” şi “ ce vreau cu adevărat?”

Cunoscându-ţi valorile, mai ales pe prima, cea mai importantă, scapi de problemele de care se plâng foarte mulţi oameni din comunitatea alfa: lipsa de motivaţie, plictiseală, lipsa de disciplină şi organizare.

Când îţi trăieşti viaţa după cele mai importante valori, eşti extrem de motivat, disciplinat, organizat şi entuziast.

Exerciţiu ajutător pentru descoperirea valorilor, aici 

După ce răspunzi la aceste întrebări esenţiale, vei descoperi că între ceea ce eşti şi ai acum şi ceea ce poţi deveni şi avea, există o prăpastie, poate mai mică sau mai mare. Această prăpastie trebuie trecută şi pentru asta e nevoie să umpli acel gol cu ceva.

Cu ce?

Cu un amestec de acţiune, plănuire şi educaţie, numit muncă. Necunoaşterea aceastei combinaţii magice ce îi eludează pe atâţia oameni, îi ţine departe de ce îşi doresc.

Doar munca nu e suficientă. Efortul nu înseamnă productivitate. Plănuirea şi educaţia sunt esenţiale ca să ştii ce faci. Umple prăpastia dintre ce eşti şi ce vrei să fii cu muncă de calitate.

Două materiale ajutătoare pentru a înţelege cum se face munca de către oamenii ce obţin super rezultate, aici şi aici

Brancuşi ne spune : „Munceşte ca un sclav, porunceşte ca un rege, crează ca un zeu”

Ce aş mai adăuga eu cu smerenie, ar fi să priveşti la orizont cu curaj pentru a găsi farul tău călăuzitor, direcţia ta, viziunea ta, vocaţia ta.

Ultima mea carte este despre vocaţie şi ţi-o recomand în caz că doreşti să explorezi subiectul şi să îţi descoperi sensul personal pentru care munceşti, te trezeşti şi exişti pe acest pământ. Vine la pachet cu 16 interviuri din partea oamenilor cu vocaţie pe care i-am cunoscut şi este cea mai completă educaţie pe acest subiect.

O poți comanda aici – http://personalitatealfa.com/carte/impulsul-pentru-vocatia-ta

Vreau să ştiu răspunsul tău, concret şi specific. Lasă-mi un mesaj, într-un comentariu, cu ce vrei cu adevărat şi ce e important pentru tine

Per aspera ad astra
Pera Novacovici


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Obiceiurile tale sunt destinul tău – eşti ceea ce faci zilnic

Suntem ceea ce facem în mod repetat. Excelența așadar nu este o acțiune ci un obicei” Aristotel

În momentul în care faci un lucru repetat din nou şi din nou şi din nou, acel lucru devine obişnuinţă. Şi poate ai auzit un proverb care spune că obişnuinţa este a doua noastră natură.

Obiceiurile noastre ne definesc întreg viitorul. Practic suntem făcuţi din obiceiuri. E foarte important să înţelegi că ceea ce faci în fiecare zi şi cum anume faci, când aduni zilele și acțiunile tale, vei avea un rezultat.

E ca o balanţă: dacă pui mai multe grăunţe sau pietre într-unul din talere, balanţa va înclina în partea în care pui mai mult. Dacă ai un obicei prost şi îl repeţi din nou şi din nou, balanţa va înclina în favoarea acelui obicei prost.

Dacă bei în fiecare zi, devii alcoolic, faci ciroză, mori, sau te îmbolnăveşti grav. Dacă mănânci prostii, junk food, grăsimi, te îngraşi.

În fiecare zi pui ceva in balanță

Dacă mergi la lucru în fiecare zi şi nu-ţi mai obişnuieşti mintea  să se gândească la soluţii să faci bani mai mulţi decât primeşti la serviciu, dacă nu te gândeşti cum să faci o afacere sau să ai mai multe surse de venit, vei avea obişnuinţa de a merge la lucru pe pilot automat, mintea ta nu se va mai gândi la oportunităţi și posibilităţi.

Pur şi simplu vei rămâne mergând la acea slujbă zilnic până în momentul în care ceva se întâmplă, de obicei ceva rău: eşti dat afară, vine criza şi dă faliment firma, abilităţile tale nu mai sunt necesare, eşti înlocuit cu o maşină. Dacă lucrezi într-o fabrică probabil eşti înlocuit cu un robot şi în momentul acela eşti cu mâinile legate. Ai avut un obicei care îți aducea bani, obicei care fără voia ta ţi-a fost luat, şi acum ce faci?

Nu mai știi cum să îți câștigi existența. Este cazul multor oameni.

“Prima oară ne formăm obiceurile, apoi ele ne formează pe noi. Învinge-ți obiceiurile proaste sau altfel te vor învinge ele pe tine “ Rob Gilbert

Deci, obiceiurile sunt cheia. Practic ceea ce voi încerca să fac în acest articol, va fi să te învăţ să-ţi dezvolţi un nou obicei.

Obiceiul acesta facut zilnic va fi ca un grăunte, ca o pietricică pusă în balanţă. Şi intr-o zi balanţa se va înclina. În favoarea ta. 

Tony Schwartz este un tip care de 15 ani studiază sportivii de performanţă. Şi ce anume studiază la ei? Studiază cum anume ajung acei oameni, sportivii, să facă performanţă.

Şi-a dat seama că sportivii au ritualuri de comportament adică nişte obiceiuri foarte puternic înrădăcinate.

În momentul în care ai un obicei se întâmplă un lucru foarte interesant şi fain. Când ai un obicei nu te mai gândeşti la acea acţiune, la acel comportament, nu îţi consumi energie mentală, nu îţi mai consumi voinţă, nu mai ai nevoie de motivaţie. Aşa cum spuneam, te duci să te speli pe dinţi, este un obicei. Nu te gândeşti prea mult, nu îţi consumi energie, „wow ce efort uriaş trebuie să fac”. O faci automat.

Ei bine viaţa noastră este compusă doar din obiceiuri şi din păcate multe sunt proaste. Felul în care pierzi vremea în faţa calculatorului, felul în care îţi pierzi vremea în care ar trebui să faci un lucru bun şi productiv pentru viitorul tău, felul în care se leagă zi după zi în care nu ai făcut ceva semnificativ pentru viaţa ta, felul în care mănânci, probabil nesănatos.

Toate acestea sunt obiceiuri şi trebuie schimbate.

Hai să vorbim acum despre obiceiurile tale. Acesta este principiul de funcţionare:

30dezileobicei

Ai nevoie de 30 de zile ca mintea şi corpul tău să se obişnuiască cu un nou obicei. Dacă nu îl practici zilnic, va fi nevoie de mai mult, după cum ai văzut în cazul meu cu sala de sport.

În primele 10 zile va trebui să scapi de forţa G – gravitaţională. Primele 10 zile când vrei să schimbi un obicei prost cu unul bun sunt cele mai grele 10 zile din viaţă. Mintea şi corpul tău sunt în homeostazie, în zona de confort şi spun „nu, nu, ce se întâmplă? Ceva nu e în regulă, ce e cu schimbările astea?” Atunci tu trebuie să-ţi foloseşti voinţa în fiecare zi, puţina voinţă pe care o ai ca să faci forţat acele lucruri noi care îți vor forma un nou obicei. Va trebui să te forţezi, o să fie foarte greu, totul în mintea ta va spune şi sufletul tău, „opreşte-te, renunţă, fă altceva”.

Asa cum racheta foloseşte 90% din combustibil ca să decoleze, să scape de forţa gravitaţională, tu trebuie să-ţi foloseşti toată voinţa ta  în fiecare zi, 10 zile, ca să scapi de forţa gravitaţională a acelui obicei vechi şi prost care nu te ajută deloc.

Între ziua 10 şi 20 este R – rezistenţa. Nu mai este aşa greu ca în primele 10 zile, însă vei simţi „tot mi-e greu, mă chinui, poate ar fi mai bine azi să nu fac treabă”. Nu mai e aşa greu ca înainte, pentru că ai scăpat de forţa gravitaţională dar ceva încă te trage înapoi. Aici e perioada de rezistenţă e puţin mai uşor dar e încă greu. Şi acum ai nevoie de voinţă, bineînţeles.

Iar de la ziua 20 la 30 este A – aclimatizarea. Aici începi să te obişnuieşti cu noul obicei, corpul şi mintea spun „na, hai, poate o să-mi prindă bine acest nou obicei” şi începi să te relaxezi avand un nou obicei.

Acum vine şmecheria. Toţi sportivii de performanţă ştiu asta şi oamenii obişnuiţi nu o ştiu.

În momentul în care ţi-ai creat un nou obicei, nu mai este nevoie să-ţi foloseşti voinţa ca să faci acel lucru nou. Când ţi-ai format un obicei şi ţi-e uşor să faci lucrul acela poţi să-ţi foloseşti voinţa la altceva. Asta-i frumuseţea. Ţi-ai creat obiceiul folosind voinţa şi salut! Este pe pilot automat. Nu mai e nevoie de voinţă şi atunci iei voinţa aia şi ce faci? Îţi creezi un nou obicei pozitiv în viaţa ta.

Aceasta e singura soluţie pe care eu am aflat-o şi pe care o folosesc în viaţa mea ca în fiecare zi, folosindu-mă de obiceiurile mele noi, să progresez, să evoluez. Aşa cum ţi-am spus, o dată format obiceiul, nu mai este nevoie să te chinui, să fii motivat, o faci automat.

“Sădeşte un gând, culege o acţiune. Sădeşte o acţiune, culege un obicei. Sădeşte un obicei, culege un caracter. Sădeşte un caracter, culege un destin.”(Stephen Covey)

Cu ajutorul voinței și al obiceiurilor putem da dovadă de perseverenţă şi în fiecare zi ajungem să facem din ce în ce mai bine şi mai uşor acele activitați ce ne vor aduce rezultatele dorite. De ce?

Nu pentru că acel lucru a devenit mai uşor de făcut ci pentru că puterea noastră de a face acel lucru a crescut. Deci făcând un lucru, îţi dezvolţi o abilitate. Cu cât îl faci mai des cu atât ajungi să-l faci mai bine. Obiceiurile sunt cheia. Aşadar motivaţia nu ne ajută cu absolut nimic, secretul este voinţa și obiceiurile.

Tot ce faci în viaţa ta acum sunt obiceiuri. Ai foarte multe obiceiuri dar multe dintre ele probabil sunt proaste şi de aceea nu ai rezultatele pe care le vrei.

Aşadar uită de motivaţie, află ce este voinţa, învaţă să o foloseşti şi foloseşte-o să-ţi schimbi obiceiurile.

Ce se întâmplă dacă nu dezvolţi obiceiuri noi – Consecinţe pentru inacţiune

  • Vei simţi tot timpul că nu progresezi pentru că nu mai ai motivaţie şi ţi-a pierit entuziasmul.
  • Obiceiurile tale proaste vor deveni din ce în ce mai puternice şi mai greu de rupt.
  • Voinţă ta se va consumă pe lucruri mărunte în loc să o foloseşti pentru ceea ce poate să îţi schimbe viaţa în bine.
  • Nu vei înţelege de ce ai aceleaşi rezultate an după an.
  • Vei face parte din cei 98% din oameni care cred că succesul ţine de noroc sau soartă.

Impartaseste cu ceilalti membri ai comunitatii, gandurile tale sau lasa un coment cu orice idei, pareri sau intrebari ai. 

 

Întrebare cheie: Din tot ce am citit/învăţat, ce pot implementa acum/astăzi/săptămâna asta? Am făcut tot ce mi-a stat în putere că să implementez ce am învăţat? Dacă nu, ce ar trebui să se întâmple ca să practic tot ce-mi propun?

Pentru a înțelege mai bine tema articolului și pentru a te ajuta să îți implementezi noi obiceiuri în atingerea visurilor tale îți recomand cartea Personalitate Alfa – descoperă comoara ascunsă din tine.

Per aspera ad astra

Pera Novacovici


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Învaţă să-ţi vorbeşti – 3 tehnici ca să nu îţi mai spui singur prostii

Mă iau cu mâinile de cap când aud cum gândesc şi vorbesc mulţi dintre semenii din jurul nostru.

Semeni care nu îşi dau seama că aceste gânduri şi cuvinte sunt seminţele ce le plantează iar când culeg recolta, tot ei plâng şi se vaită că viaţa e nedreaptă cu ei.

NU! Viaţa este foarte corectă.

Şi ţi-a dat exact ce ai cerut. Nimic mai mult, nimic mai puţin.

Şi e doar vina ta dacă nu ştii să ceri.

O tehnică pentru a-ţi atinge scopurile şi visurile la foc automat este aici: Cum să îți dresezi SRA și să îți atingi scopurile și visurile la foc automat

Este uimitor cum pot să se saboteze oamenii atunci când deschid gura sau când rămân singuri cu ei înşişi.

De la Buddha, acum 2600 de ani care spunea: „Suntem ceea ce gândim, cu gândurile noastre facem lumea”, până la Napoleon Hill care zicea în 1937 : „autosugestia este singura cale de a schimba şi influenţa mintea subconştientă” şi până la majoritatea ramurilor psihologice de azi care spun obsesiv ” tot ceea ce ai este rezultatul gândirii tale”

Aşadar, cum gândim?

Foarte simplu. Folosim vocabularul ce îl avem pentru a gândi, pentru a sta de vorbă cu noi înşine, pentru că asta este până la urmă gânditul.

Un dialog interior.

Problema cea mare este că acest dialog interior se petrece de cele mai multe ori pe pilot automat.

Și de cele mai multe ori pilotul automat este setat pe negativ.

„Nu pot” – înainte să încerci.

„Mi-e frică” – de parcă nu ai şti că frica dispare doar făcând lucrul de care ţi-e teamă.

„O să eșuez” – și ce dacă? E singura cale de a progresa, prin încercare/eroare.

De la aceste gânduri scurte, la altele mai elaborate, se creează tipare de gândire şi vorbire care ne călăuzesc viaţa SPRE PRĂPASTIE.

Gândirea de victimă: „Ştiam eu că nu am noroc în viață. Numai mie mi se întâmplă rahaturile astea. Cu ce am greşit?”

Gândirea fatalistă, pesimistă: ”Nu mai rezist, e o povara prea grea, nu mai vreau să trăiesc această viaţă.”

Gândirea bârfitoare şi invidioasă :”Uite şi la prostii ăştia. Ce cocalari, ce gunoaie.”

Există foarte multe tipuri de gândire negativă şi ceea ce e cel mai nasol, e că ele sunt o otravă ce ucide lent.

Este dovedit în experimentele lui Masaru Emoto în studiul undelor cerebrale asupra moleculelor de apă, că ceea ce gândim ne influenţează corpul fizic, atitutinea, sănătatea şi rezultatele pe care le avem în viaţă, indiferent de domeniu.

Indiferent că e vorba de bani, sănătate sau iubire, nimeni nu a ajuns împlinit şi fericit gândind negativ.

MAI MULT, nu este destul că avem noi propiul flux de gânduri negative ce ne influențează direct ci avem o societate care are grijă să nu putem ieşi din acest cerc vicios.

Deschizi televizorul şi ştirile bagă frica în tine, te sperie cu violenţa, sărăcia, bolile şi apoi tot televizorul te pune să cumperi soluţiile. Mâncarea lor, medicamentele lor, produsele lor electronice, maşinile lor. O unealtă de marketing care distruge oamenii şi îi tratează ca pe obiecte care trebuie speriate, rătăcite şi îmbolnăvite şi apoi să le fie vândută soluţia.

Părinţii, prostiţi şi ei de mass-media vin şi eu cu alte gânduri negative şi ţi le repetă.

Prietenii tăi, în afară de cazul în care se ocupă deja cu dezvoltarea personală, îţi vor repeta şi ei precum papagalii ce au auzit la televizor sau de la părinţi.

Şi astfel, ai un cor întreg care te bombardează cu negativism.

Aici, in comunitatea Personalitate Alfa, evoluția începe schimbând gândirea și felul în care vorbim cu noi.

Apoi, după ce am devenit proprii noştri stăpâni , începem lupta şi cu cei din lumea exterioară, începem lupta pentru a-i salva pe cei care pot fi salvaţi de această boală cruntă: gândirea negativă, otrava minţii şi a sufletului nostru.

Gândurile şi cuvintele ce le vom planta în mintea şi sufletul nostru, sunt viitoarele recolte ce le vom culege.

Aşa cum ghinda devine stejar, cuvântul şi gândul devin fapta, comportament, obicei şi împreună, ele sunt chiar viaţa noastră.

Ce recoltă vrei să strângi?

De buruieni sau de hrană şi bunăstare?

Lucrurile pe care ţi le spui sunt de fapt o poartă către comoara ta interioară.

Louise Hay, în cartea sa, , spune așa:

”Unii oameni spun că afirmaţiile nu funcţionează, ceea ce este o afirmaţie în sine, dar realitatea este că ei nu ştiu să le folosească corect. De exemplu, ei îşi spun :”Devin din ce în ce mai prosper”, după care gândesc imediat ”Ce prostie, e clar că nu merge, nu sunt încă bogat”. Convingerea negativă se va materializa pentru că este repetată mai des, este crezută mai puternic şi este mult mai veche.”

Alţi oameni repetă o singură dată o afirmaţie pozitivă şi pentru restul zilei vorbesc negativ. De ce parte crezi că va înclina balanţa? Rostirea afirmaţiilor, deşi importantă, este doar o parte necesară dar nu suficientă. Contează ce faci în restul zilei, care sunt faptele tale pentru a ajuta gândurile să devină realitate şi care este mediul în care ajuţi aceste afirmaţii să se materializeze.

Dacă plantezi seminţe în pământ de slabă calitate şi recolta are de suferit.„

Tehnici pentru înlocuirea vocii negative din mintea ta

Tehnica 1 de înlocuire a vocii negative: Cititul

O tehnică foarte simplă, în care faci efort minim dar cu rezultate maxime. Înlocuiești corul de voci negative de la televizor, părinţi, anturaj şi chiar propria ta voce cu vocile, cuvintele mentorilor, înţelepţilor și eroilor tăi care îţi vorbesc.

Astfel, vei începe să pui în talerul gândirii pozitive o greutate care să te ajute să contrabalansezi greutatea gândirii negative ce te-a tras în jos până acum.

 Tehnica 2 de înlocuire a vocii negative: Materiale audio

Foloseşte timpul poate pierdut atunci când te deplasezi de la o locaţie la alta în timpul zilei, folosind orie dispozitiv portabil cu căşti la care se aude vocea autorilor tăi preferaţi care îţi vorbesc. Similar cu cititul, însă mai potrivit pentru atunci când eşti în mişcare, pentru a folosi la maxim timpul zilnic.

Tehnica 3 de înlocuire a vocii negative: Crearea de afirmații pozitive

Aceste afirmaţii pot fi folosite ca şi o rugăciune.

Îţi spun cu mâna pe inimă că tot ce am avut la început de drum, când am pornit în aventura dezvoltării mele personale, au fost un set de afirmaţii care erau foarte evoluate pentru mine.

Dar cineva în care am crezut mi-a spus că după ce îmi voi repeta zilnic, luni de zile şi poate ani aceste afirmaţii, voi deveni omul care îi spun minţii mele că vreau să fiu.

Şi aşa a fost. Rezultatele au început să apară după 30-60 de zile dar şi-au făcut simţit efectul cu adevărat după 6 luni de la plantarea lor în mintea şi sufletul meu.

Am plantat seminţele şi am cules recolta. Au trecut mulți ani de atunci şi afirmaţiile, care pe atunci care erau un vis aproape de neatins au devenit realitate şi apoi au rămas mici în urma mea.

Apoi, mi-am făcut propriul set de afirmaţii, pe care îl poţi vedea aici:

Acum ţi le transmit și ţie, iar dacă nu ai acum inspiraţie să îţi creezi propriile afirmaţii foloseşte-le cu maximă încredere pe cele de la mine, până când îţi vei crea propriul set de afirmaţii.

Atunci când creezi afirmaţii, ele pot să se refere la acele domenii din viaţa ta care dor cel mai tare, unde ai cele mai multe probleme şi suferinţe.

 Aceste domenii pot fi:

  • Sănătate
  • Stimă de sine
  • Curaj
  • Carieră
  • Locuință
  • Familie
  • Bani
  • Înfățișare fizică
  • Viață sexuală
  • Relații
  • Rusine fata de cei din jur
  • Dependențe și vicii
  • Iertare de sine și a celorlalți

Mintea ta este o unealtă minunată în mâna ta puternică, sau un stăpân nemilos care te poate lega în lanţurile sclaviei.

Învaţă să îţi foloseşte mintea ca pe o unealtă ca să nu te folosească ea ca pe un sclav.

„Dacă un stejar de 30 metri ar avea mintea unui om, ar creşte doar până la 3 metri!” – Harv Eker

De asemenea pentru a te ajuta să obții mai ușor rezultatele dorite îți recomand cursul online Atitudinea și mentalitatea învingătorilor – acest curs este un training online de 6 săptămâni în care vei învăţa cum să câştigi competiţia cu tine însuţi, să devii o personalitate alfa cu o atitudine de învingător. Vei învăţa să iti aliniezi corpul, mintea şi spiritul pentru a-ţi atinge obiectivele şi pentru a-ţi transforma visurile în realitate.

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

 


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.