Remediul pentru durere este durerea. 

Corpul tău păstrează o amintire fizică a tuturor experiențelor tale.

Ai o mulțime de amintiri înmagazinate în creierul tău la care poți apela în orice moment. Poți să-ți readuci aminte nume, fețe, locul în care un eveniment a avut loc, cum mirosea. Dar în timp, aceste amintiri pot dispărea sau se pot schimba odată cu trecerea timpului și cu maturizarea noastră. Oricum, chiar și când memoria începe să dispară din creierul nostru, trăiește în corpul nostru în forma unei senzații fizice sau a unui tipar comportamental.

Trupul nu uită.

Întâmplările din viața noastră lasă urme fiziologice imprimate în corpul nostru, în special când experimentăm o traumă sau situații de profund stres care fac corpul să lupte, încerce să scape sau să se blocheze pentru a face față situației.

Într-o lume perfectă am putea să fim capabili să eliberăm trauma sau să reducem răspunsul la stres la scurt timp dupa ce a fost lansat. Dar noi nu trăim într-o lume perfectă, așa că toți ne învârtim în jurul imprimărilor fizice ale experiențelor trecute (bune și rele), stocate în corpurile noastre. Cei mai mulți dintre noi nu știu cum să le elibereze pentru că nici măcar nu își dau seama că există!

Ți-ai putea simți corpul tensionat atunci când a trebuit să ceri ajutor sau să împrumuți bani sau chiar ai simțit cum fața îți devenea fierbinte atunci când ai fost rugat să vorbești în fața unei mulțimi. Senzația aceea este modul în care corpul tău își amintește.

Este amintirea unei experiențe trecute atunci când ai cerut ajutor și nu a mers bine. Poate că cineva te-a făcut să te simți rușinat pentru că tu „ar trebui să fii capabil să te ocupi de tine.” Poate că ai fost chemat în fața clasei cand erai a treia și ți s-a pus o întrebare la care nu ai știut să răspunzi, așa că te-ai simțit jenat și umilit.

Corpul nu are cuvinte pentru a se exprima, deci răspunde cu senzații fizice.

Poți să uiți, să blochezi sau să intelectualizezi amintirile care sunt stocate în creierul nostru, dar cum funcționezi tu prin amintirile care sunt stocate în corpul tău?

Animalele tremură atunci când experimentează traume sau anxietate. Gândește-te la un câine care a fost implicat într-o luptă cu un alt câine: Odată ce lupta s-a terminat, ambii câini se vor agita pentru a calma sistemul nervos și pentru a liniști lupta, vor aplana sau chiar congela răspunsul. Acest lucru le permite să treacă peste moment fără memoria fizică a situației.

Cu toate acestea, oamenii nu fac acest lucru în mod natural. În schimb, ne purtăm stresul, anxietatea și traumele, cu noi în fiecare zi și folosim alimente și alte comportamente care dau dependență pentru a ne calma și reduce la tăcere disconfortul emoțional.

Nu e nimic în neregulă cu apelarea la mâncare sau la alte mijloace pentru a ne calma, dar în mod obișnuit comportamentele furnizează o soluție pe termen scurt, și vei continua să simți disconfort până când eliberezi memoria din corpul tău.

În scopul de a elibera emoțiile și de a crea o stare mai liniștită a ființei, este important să se creeze un set de instrumente pentru a ajuta la reglarea sistemului nervos și calmează disconfortul.

Primul instrument pe care trebuie să-l pui în setul de instrumente emoționale este absența judecății/atitudinii critice

Când te simți pornit emoțional și tentat să apelezi la alimente sau la alte comportamente creatoare de dependență, pentru confort, încearcă să nu judeci reacția. Corpurile noastre sunt programate să caute plăcere, nu disconfort, așa că este firesc să încerci să găsești ceva pentru a calma durerea și pentru a te face să te simți mai bine.

Nevoia de a te calma cu alimente sau alte mijloace nu te face pe persoană mai rea – te face uman.

Al doilea instrument din setul de instrumente emoționale: permisiune.

Dă-ți permisiunea să simți – trebuie să-l simți pentru a te vindeca.

De multe ori motivul pentru care simțim nevoia de a anula ceea ce simțim este pentru că noi credem că acea emoție nu ne este permisă. Credem că nu avem voie să fim supărați sau că ar trebui să fim puternici, deci că nu ne putem plânge.

Oferindu-ți permisiunea să te simți permite să ai putere peste asta – poți controla în loc de a permite să fii controlat și în procesul acesta crezi spațiul pentru a te vindeca.

Procesul de vindecare îți va aduce o mulțime de sentimente și emoții din cele mai diverse; multe dintre ele vor fi incomode. Atunci când aceste emoții incomode apar, permite-le să apară fără a deveni atașat de ele; observă-le exact cum sunt și ține minte că ele sunt un flux și reflux natural.

Poate fi oribil de inconfortabil inițial, dar permite-ți să fii martor fără a judeca sau a reacționa. Acest lucru îți va permite să răspunzi în mod obiectiv. Sentimentele nu sunt pentru totdeauna. Ele vin și pleacă – dacă le dai voie.

Al treilea instrument din setul de instrumente emoționale: eliberare.

Acum, că ți-ai permis să simți, este timpul să eliberezi emoția din corpul tău.

Poți face acest lucru printr-o agitare ușoară. Începe cu picioarele și mergi în sus, o parte a corpului pe rând sau poți pune o melodie care reflectă modul în care te simți și cântă, dansează, sau plânge până când te simți satisfăcut fizic și emoțional. Toate aceste lucruri te vor ajuta la a da emoției o voce și pentru a scoate emoția afară din corpul tău.

Nu ești destul de pregătit pentru a-ți mișca, corpul? Apucă un jurnal și scrie. Fără filtru, fără editare; lasă furia, frustrarea, tristețea și orice altceva simți, pe pagină. Simte-te liber să rupi sau să arzi paginile când ai terminat ca o eliberare simbolică în condiții de siguranță.

Nu este un mod universal valabil pentru a te elibera. Vor exista momente când mișcarea corpului ajută, alteori cântatul sau scrisul va fi simțit mult mai eficient. Alege metoda care pare cea mai bună pentru tine în acel moment.

Al patrulea instrument din setul de instrumente emoționale: iertare.

Acesta este cel mai important instrument din setul de instrumente emoționale. În scopul de a te vindeca, cu adevărat, trebuie să fii în măsură să te ierte.

Să te pedepsești pentru păcatele trecutului nu este productiv și cu siguranță nu face să te simți bine cu tine.

Înțelege că, indiferent de situația ce te-a determinat să te sedezi cu alimente, medicamente, sex sau mecanismul de auto liniștire, ai făcut tot ce ai putut cu informațiile pe care le aveai la nivel fizic, mental și emoțional . Te-ai descurcat cu emoțiile tale în cel mai bun mod în care ai știut.

Retrospectiv este 20/20 și este ușor să fii prins în spirala rușinoasă a „trebuia să, aș fi putut, aș fi făcut” atunci când iți amintești o situație. Dar, când suntem într-o stare de disconfort, nu avem întotdeauna capacitatea de a gândi logic sau rațional. Creierul și corpul tău raspunde la disconfort bazat pe ceea ce se simte drept cea mai sigură opțiune în acel moment și uneori înseamnă întoarcerea la comportamente obișnuite sau care dau dependență.

Iartă-te pentru că ai făcut tot ce ai putut la momentul respectiv și treci mai departe știind că ai cunoștințele și instrumentele necesare pentru a gândi diferit data viitoare.

În cele din urmă: timpul.

Avem tendința de a căuta pentru remedierea rapidă, dar nu de șase ore de vindecare elixir, care poate șterge magic durerea și disconfortul din răni vechi. Vindecarea are timp.

Dă-ți timp pentru a umple setul emoțional și pentru a înțelege că vindecarea este o călătorie – una care durează o viață.

Desigur, practica face călătoria mai ușoară, dar nu există perfecțiune. Vor exista momente când o să pici din nou pe vechile tipare și comportamente, atunci când acest lucru se întâmplă, caută în setul emoțional și ia ce ai nevoie. Ești echipat. Poți face asta.