Îmi dai şi mie o bucăţică din tine?

 

Ne-am făcut cât de cât o idee despre o viaţă ideală şi o relaţie „ideală”, poveşti abstracte culese din basmele cu Feţi Frumoşi şi Ilene Cozânzene în care prinţul are obligatoriu un cal alb iar prinţesa codiţe împletite. Numai că, în poveşti, nu se spune nimic despre suflet. Ileana Cosânzeana nu a suferit traume fizice sau psihice şi Făt Frumos ştie din prima că ea este ultima iubire din viaţa lui. Frumos, simplu, cu început şi cu sfârşit. „Şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi” deci au mai avut şi două secole la dispoziţie să se cunoască, să se accepte şi să se obişnuiască unul cu altul.

Care-i diferenţa dintre poveşti şi realitate? Calul, titlurile nobiliare şi numele. În rest, dragostea e foarte simplă: fiecare dintre noi vine cu vise, dorinţe, speranţe, poftă de viaţă şi răni adânci provocate de alte suflete.

Am să-ţi spun cum sunt eu şi cam ce aş vrea eu de la tine. Negociem?

Îmi place viaţa ! Înseamnă că tu trebuie să ai ochii larg deschişi spre frumuseţile lumii şi să le vezi. Viaţa este atât de frumoasă prin simplul fapt că te trezeşti dimineaţă şi poţi zâmbi.

Sunt o veselie! Îmi place să râd: de tine, de mine, de tot ce mi se-ntâmplă. Lasă-mă să mă bucur de tot ce mă înconjoară! Învaţă şi tu să râzi cu mine şi ai să vezi că vei aştepta cu nerăbdare să vină ziua de mâine pentru că vei găsi în fiecare zi alte motive de bucurie.

Îmi place să mă joc: cu florile, cu animalele şi cu cuvintele. Tu ştii să te joci? Dacă da, e bine, dacă nu, aminteşte-ţi copilăria . Asta nu se poate uita! E ca mersul pe bicicletă!

Îmi plac tăcerile: şi liniştea în care îmi pot auzi gândurile şi liniştea care aşteaptă răspunsuri. Tu ar trebui să ştii diferenţa! N-am să te întreb niciodată nimic pentru că nu ştiu să întreb, dar ştiu să ascult. Când vei dori să vorbeşti voi şti să ascult. Când vei dori să taci nu am să-ţi tulbur gândurile. Şi eu vreau acelaşi lucru de la tine.

Îmi place muzica ! Curcubeul culorilor din ochii tăi trebuie să ştie să scrie orice tip de muzică bună să fie, indiferent de genul din care face parte. Muzica glasului tău să fie caldă ca o ploaie de vară care te învăluie cu blândeţe şi-ţi lasă pielea catiferată şi respirând prospeţime, fără sunete stridente şi fără note false.

Îmi place dansul, acele atingeri delicate şi în acelaşi timp hotărâte care ajută două suflete să vibreze la aceleaşi acorduri şi să se mişte în oglindă. Nimic calculat, nimic forţat, doar armonie şi firesc. Să încercăm împreună să facem câte un pas, şi dacă nu merge dansul, să încercăm alt ritm şi altă melodie. Sigur vom găsi acele acorduri care ni se potrivesc !

Îmi place să fiu liberă! Am lumea mea, ai lumea ta , vom avea lumea noastră. Toate trei sunt diferite, se întrepătrund şi se completează dar sunt diferite! Să rămână aşa!

îmi place să nu mă grăbeşti! Acordă-mi timp să mă gândesc, să mă răzgândesc şi să mă gândesc din nou. Avem tot timpul din lume, de ce să ne grăbim? Dacă mă sperii am să dispar atât de discret încât atunci când vei realiza că nu mai sunt va fi prea târziu pentru noi.

Nu-ţi cer nimic şi nu vreau să te schimbi. Ştiu cum aş vrea să fii şi ştii şi tu dacă eşti aşa cum îmi doresc . Poate trebuie doar să aşteptăm să ne întâlnim. Poate nici nu exişti decât în mintea mea şi ne-am născut în spaţii sau timpuri diferite. Poate ne cunoaştem dar nu ştim că ne este dat să fim împreună. Sau, poate, încă ne căutăm printre oameni.

Iubire timpurie

În societatea modernă este categoric o greşeală să iubeşti prea devreme.

Dacă secolul trecut femeile nemăritate la douăzeci de ani erau o ruşine, acum sunt o normalitate, ba chiar sunt încurajate să nu se grăbească spre drumul linistirii.

Raţionamentul este logic: femeile sunt suflete libere şi sălbatice, cu o necesitate absolută de cunoaştere, de experimentare.

Orice femeie trebuie să trăiască toate categoriile de relaţii, pentru a putea înţelege cu adevărat iubirea împărtăşită, pentru a putea recunoaşte o conexiune reală:

Relaţiile cu bărbaţi ce nu le iubesc, relaţii cu bărbaţii pe care nu-i iubesc sincer, relaţii în care au fost înşelate, relaţii în care au fost puse pe al doilea loc, relaţii din care şi-au înţeles sexualitatea, feminitatea, rolul.

Relaţii care puteau fi mai mult, relaţii care nu ar fi trebuit să existe deloc.

Cum altfel, o femeie  poate deveni completă pentru a putea la rându-i să completeze pe cineva.

Ce se poate întâmpla dacă ne legam prea repede de cineva?

Riscăm ca in graba specifică pasiunii noastre de tinere amețite, îmbătate de dragoste să înnodăm greșit legatura. Nu ne dorim să tânjim după tinereţea pierdută la vârsta la care apropiaţii noştri se apucă de făcut copii.

Fiecare femeie are o doză de libertate pe care trebuie să o consume exclusiv independent.

În ciuda sfaturilor mele, recunosc că până pe la 20 de ani nu am trăit singură în exces, însă perioadele mele în afara unei relaţii au fost atât de intense, încât chiar pot afirma că am recuperat tot pe parcurs, aşa că sunt la zi cu temele, nu am restanțe.

Sunt o adeptă convinsă a ideei că viața fără iubire este orice, dar nu fericire!

Nu cred că viaţa conjugală îţi fură în vreun fel independenţa, nu cred nici că singurătatea pe termen lung te ajuta sa devii puternică.

Motivul pentru care sunt convinsă că orice femeie trebuie să experimenteze aventuri şi relaţii pasagere în tinereţe, este riscul că te-ai putea păcăli să crezi că unde nu-i iubire cu adevărat ai putea trăi o viaţă întreagă.

La şaisprezece ani am început o relaţie care atunci era mult prea serioasă pentru pregătirea mea emoţională sau mai exact pentru nepregatirea mea.

Mi-am dat seama la nouăsprezece, singură fiind pentru prima dată, că nu  ştiu foarte bine ce îmi place să fac; nu traisem experienţa unei aventuri pasagere cu un bărbat care să nu mă cunoască, nu ştiam că îmi place să mă arunc în mare la 6 dimineaţa ameţită şi singură doar pentru a sărbători faptul că sunt fericită, că pot ajunge acasă după o noapte albă, plină de nisip şi să adorm astfel îmbrăcată fără să deranjez pe cineva.

Am trăit momente pe care nu ştiam că îmi doresc să le trăiesc, şi nu regret nici măcar o zi din cele 8 luni în care am fost pe cont propriu.

Sunt în continuare  cu acelaşi om, dar de această data din pură alegere şi din sentimente curate, neamestecate cu obişnuință ori frică de detaşare.

Exceptând argumentul iubirii, am acceptat să mă întorc atât de devreme deoarece căutarea sinelui meu şi trăirea tinereţii mele se manifestă în continuare, fără a răni desigur, persoana care îmi este alături.

Nu mă simt o clipă ca şi cum aş avea aripile tăiate, ba chiar sunt susţinută să zbor.

Din punct de vedere emoţional, consider cu tărie faptul că atunci când nu mai ai nici măcar o curiozitate despre ceea se află în afara vieţii de cuplu, atunci eşti pregătit să o ai deoarece curiozitatea în afară de pisici, omoară relaţii!

Orice om are de trecut etape în mod consecutiv, ca nişte nivele ce trebuie a fi completate pe rând, în procent de 100 % pentru a putea deveni cea mai bună versiune a ta în următoarea.

Iar informaţia esențială pe care mi-a adus-o experiența de care vă povestesc aici, a fost faptul că, dacă ştii să recunoşti tipologiile de relaţii, ai mari şanse să găseşti una în care viaţa de cuplu nu este deloc una serioasă şi plictisitoare, anostă ori monotonă.

O relaţie nu este timpurie dacă poţi spune fără nici un dubiu că nu vrei să păşeşti în afara ei nici măcar pentru o singură noapte, atunci când poţi pleca să te descoperi pe tine însăţi un an întreg, ştiind că poţi afla multe, dar nu și faptul că iubirea ta s-a schimbat.

Şi cel mai important când nu-ţi pierzi energia, entuziasmul, optimismul, pasiunea, ci le cultivi.

Sabina

Test de dezvoltare personala – azi despre primul nivel dintre cele trei

Cineva m-a intrebat cat are de lucru ca sa se dezvolte. O sa iti dau aici raspunsul, pentru ca e mult de explicat. Ce trebuie sa intelegi este faptul ca depinde de pe care nivel de dezvoltare incepi munca cu tine. Poate ca deja ai parcurs niste etape, niste trepte.  Sau poate ca esti chiar la inceput.

Ce inseamna pentru mine dezvoltare personala?

Termenul e atat de folosit, incat si-a cam pierdut intelesul, asa ca vreau sa il clarific. Eu vad trei nivele de dezvoltare si anume:

–          Omul instinctual (inferior)

–          Omul emotional/rational

–          Omul spiritual (superior)

Omul instinctual este cel condus de dorinta si de teama. Dorinta de securitate (fizica, financiara), dorinta de sex si relatii, dorinta de putere.

Acestea sunt primele trei niveluri ale dezvoltarii. Omul care ia decizii prin aceste trei tipuri de dorinte este pe acel prim nivel de dezvoltare. Este considerat dominat de instinct.

 

Dorinta de securitate

Din punct de vedere al dorintei de securitate (instinctul de supravietuire), omului care este pe acest prim nivel de dezvoltare ii este tot timpul teama sa nu ramana fara loc de munca, sa nu ramana in strada, sa nu moara de foame.

De aceste niveluri de dezvoltare sunt responsabile anumite zone ale mintii noastre. Ele se pastreaza in permanenta in noi, diferenta dintre oameni constand doar in faptul ca un om traieste mai mult dupa ceea ce ii dicteaza un nivel al mintii, iar alt om dupa ce ii dicteaza alt nivel al mintii. Asa poti spune ca un om se afla pe un nivel de dezvoltare, iar alt om pe alt nivel.

In acelasi timp, omul care se afla pe acest prim nivel de dezvoltare are cele mai mici forte de actiune. El, fiind dominat de teama, nu o sa actioneze decat cand e amenintat de situatie ca poate pierde totul.

Este omul care face ceva doar constrans. Daca nu moare de foame, nu o sa mearga la serviciu. Este omul care nu isi gaseste niciun scop in viata si care traieste efectiv de pe o zi pe alta. Pentru acest tip de om nu exista notiunea de dezvoltare spirituala.

Acum e clar ca iti vorbesc de extreme. Gandeste-te ca aceste caracteristici de teama, de dorinta de siguranta le are oricine. In momentul cand aceasta caracteristica se activeaza (din cauza unor lectii inca neinvatate), atunci omul se reintoarce la aceste instincte.

Aminteste-ti o perioada din viata ta cand ai lucrat mult la dezvoltarea ta, dar la un moment dat, parca totul s-a naruit din cauza unei intamplari. Cineva te-a parasit sau ai fost dat afara de la serviciu etc. Atunci nu ti-a mai pasat pentru moment de dezvoltarea personala. Tot ce voiai era sa ai o stare de bine care iti lipsea atunci. Asta inseamna ca atunci cand o lectie apare in viata noastra, avem tendinta sa coboram pe nivelul anterior.

Acest prim nivel de dezvoltare este cel al violentelor, al certurilor, al abuzurilor de orice fel (sexuale, alimentare, financiare etc.).

Dorinta de relatii si sex

Cea de-a doua caracteristica a primului nivel de dezvoltare este dorinta de sex si de socializare. Oamenii care au preponderent aceasta caracteristica dezvoltata au impresia ca singurul lucru care conteaza in viata este sexul si mondenitatile. Acest nivel este nivelul in care se regaseste cea mai mare parte a civilizatiei contemporane.

Omul care se gaseste pe acest nivel este cel mai usor manipulat. Cand mintea cuiva este pe acest nivel, acel om incearca sa se uniformizeze cu ceilalti ca sa se simta acceptat. De aici pornesc tendintele in moda vestimentara si nu numai. Iti dai seama ca suntem ca civilizatie doar pe un nivel foarte jos de dezvoltare psihologica?

Doar cateva persoane se ridica deasupra acestei mase de oameni care se gasesc pe nivelul acesta.

Dorinta de sex si de relatii porneste din nevoia instinctuala de perpetuare a speciei. Asta arata ca ceea ce domina este inca instinctul. Cum spuneam, nu e nimic rau sa avem in noi elemente din acest nivel. Dar cand doar asta conteaza, atunci nu putem vorbi de dezvoltare, ci de stagnare.

Omul aflat pe acest prim nivel de dezvoltare instinctuala, care are predominanta aceasta dorinta de relatii si sex, se mandreste cu ceea ce are de aratat. Este persoana care are talent deosebit la barfa si la vorbit mult si fara rost. Asa poti sa iti dai seama pe ce nivel se gaseste o persoana si poti sa iti dai seama ce fel de discutie poti avea cu aceasta persoana.

Teama cu care se confrunta oamenii la care predomina acest nivel de dezvoltare este teama de abandon. Le este teama ca le lipseste valoarea in asa masura incat oricine ii poate abandona. Teama de abandon vine de pe acest nivel. Uita-te la civilizatia noastra, gelozia (care de fapt ascunde teama de abandon) este cel mai des intalnit sentiment.

Teama de abandon te face sa iti doresti sa fii acceptat de cat mai multi parteneri de sex, de cat mai multi oameni cu care sa relationezi. Iar pentru asta, trebuie sa te imbraci la moda, sa vorbesti la moda, sa stii sa seduci etc. Apropo de asta, primul nivel in seductie este exact acesta. Cursul pe care il promovam pe Arta Seductiei detaliaza ce inseamna seductia pe toate trei nivelurile de dezvoltare. Incercam sa facem educatie tinerilor. Asa ca pornim de la nivelul la care se gasesc ei si incepem sa le explicam ca de fapt nu numarul relatiilor conteaza, ci calitatea lor. Bineinteles ca doar cei care se regasesc pe primul nivel de dezvoltare nu sunt de acord cu asta, dar stim deja aceasta parere.

Nevoia de relatii sociale, de cluburi, de intalniri “la o bere” este tot caracteristica acestui nivel de dezvoltare. Cu cat omul sta mai mult “la o bere”, cu atat celelalte niveluri superioare sunt lipsite de timp pentru a te dezvolta.

Asta e o regula de baza in dezvoltarea personala:

Cand aloci prea mult timp pe activitati ce tin de un nivel de dezvoltare, iei din timpul celorlalte niveluri!

Cand stai prea mult “la o bere”, nu o sa mai ai timp pentru alte elemente ale dezvoltarii tale si o sa dezvolti doar acest element de socializare.

 

Dorinta de putere si reusita

Acest element de pe primul nivel de dezvoltare instinctuala este caracteristic oamenilor politici, antreprenorilor stresati, sefilor nervosi etc.

De ce am spus antreprenorilor stresati si nervosi? Pentru ca tensiunea nervoasa este o caracteristica a acestui nivel. Aici este nivelul presiunilor, al rapiditatii, al dorintei de progres prin forta. Omul aflat pe acest prim nivel de dezvoltare si la care predomina aceasta caracteristica de dorinta de putere este tot timpul grabit, parca ii lipsesc secunde de pe ceas si totul pentru el este prea lent.

Dorinta lui este de a fi mai bun decat ceilalti. Aceasta este dorinta cea mai importanta pe acest nivel. Aici este nivelul celor care tin cu orice pret sa iasa in evidenta intr-un domeniu. Vor ori sa aiba bani mai multi, ori putere mai multa, ori masina cea mai luxoasa, ori femeia cea mai siliconata etc.

Acesti oameni au o slaba stima de sine si inceaca sa compenseze aceasta lipsa prin ceva ce pot sa arate in lume. Lipsa de stima de sine e data de faptul ca acesti oameni nu isi inteleg inca valoarea pe care o au in univers. Se considera neimportanti, nu isi dau inca seama ca, de fapt, ei au un rol pe care trebuie sa il joace in aceasta viata. Tot timpul vor sa fie recunoscuti de ceilalti ca sunt buni la ceva.

In relatiile de cuplu, au tendinta sa domine si sa ceara recunoastere din partea partenerului. Relatia pentru ei este o competitie. Totusi, tine seama ca acest element este inca pe nivelul instinctual, asa ca domina inca instictele la acest om. Acest om isi poate pierde controlul ratiunii si sa se arunce cu capul inainte fara sa gandeasca.

Teama lui cea mai mare este ca nu cumva oamenii sa il calce in picioare si sa il considere neimportant. Teama de anonimat este teama de lipsa de valoare. El este cel mai bun, cel mai destept, cel mai frumos si … cel mai modest!!!

Pe acest nivel de dezvoltare, omul incepe pentru prima data sa fie interesat de dezvoltare personala, dar doar ca sa manipuleze. Dorinta lui este sa invete tehnici de control si manipulare a celor din jur. Cauta tot timpul sa fie sef si sa ia el decizii. Dar cand vrei asta, inseamna ca nu intelegi inca responsabilitatea si te vei trezi sef, dar o sa fie palaria prea mare pentru tine asa ca o sa simti presiune si stres pe umerii tai.

Aceasta caracteristica o vad des in Romania. Din cauza comunismului care ne-a uniformizat, avem acum tendinta sa activam acest element al dorintei de putere, chiar daca nu ne simtim bine cu presiunea pe umeri. Fac comparatie cu managerii pe care ii stiu din alte tari si nu prea vad tensiune si nervozitate la ei. Asta imi arata ca ei au trecut la functia de conducere dupa ce au rezolvat teama de anonimat. Noi insa incercam sa scapam de teama de anonimat tocmai prin functie. Ceea ce nu prea merge.

Teama de anonimat se rezolva prin intelegerea faptului ca esti bun la ceva, ca esti expert intr-un domeniu macar. Nu vorbesc acum de exceptii, ci de regula pe care o observ in jurul meu la oamenii pe care ii cunosc si au functii de conducere. Dorinta lor de a iesi in evidenta se manifesta prin dorinta de a ii controla pe cei din jur.

Lucrez acum cu niste prieteni sa pornim un proiect de formare a medicilor si personalului auxiliar din clinici medicale private din tara si greutatea pe care o vedem in acest moment este faptul ca medicii nu inteleg ca nu sunt stapanii lumii. Simona, sotia mea, a fost de curand la un medic ORL si in timpul consultatiei l-a oprit si l-a intrebat ce anume face. Medicul s-a enervat asa de tare de faptul ca cineva il intreaba ce face, incat i-a spus sa plece din cabinet. Am lasat inchis cazul asta tocmai pentru ca am ajuns la acel medic prin niste prieteni, relatii cum functioneaza la noi. Ma intreb cum se comporta acel medic cu cineva care pur si simplu ii bate la usa netrimis de nimeni.

O sa mai vorbesc despre aceasta teama de anonimat si de dorinta de putere in alte articole viitoare pentru ca e un subiect care arde la noi in tara si automat si in dezvoltarea noastra.

 

Tu pe ce nivel de dezvoltare esti?

Omul care ramane 90% dominat de acest nivel se gandeste doar la cum sa aiba mai mult, cum sa calce peste ceilalti si cum sa fie cel mai apreciat.

Toti avem in noi activat acest nivel. Problema este in ce proportie.

Uite un mic test ca sa iti dai seama daca esti predominant pe acest nivel sau nu. Raspunde la intrebarile de mai jos si verifica tu singur cat de mult domina acest nivel in tine.

 

Test cu 10 intrebari:

1. Cand cineva te jigneste, suferi cateva minute sau cateva ore (sau mai mult)?

2. Cand ai ramas fara bani, te gandesti la ce e mai rau sau iti amintesti ca ai mai trecut prin asta si te linistesti?

3. Cand esti parasit de un partener de cuplu, te gandesti ca doar un idiot te poate parasi sau te gandesti ca important e sa iti pastrezi echilibrul interior si chiar reusesti asta?

4. Cand te intalnesti cu un prieten/prietena, incepi sa ii povestesti despre intamplarile din viata ta sau despre ce anume ai invatat din acele intamplari?

5. Cand ti se propune sa castigi niste bani, dar sa muncesti in conditii mai grele, care iti strica sanatatea, preferi banii sau sanatatea?

6. Cand toti din grupul tau de prieteni au mai multi bani decat tine, te simti rau sau bine cand te intalnesti cu ei?

7. Daca cineva apropiat te minte, te gandesti ca a gresit el/ea sau ca ai gresit tu?

8. Esti un om pentru care conteaza principiile mai mult decat orice?

9. Dupa cat timp iti pierzi rabdarea cu cineva care te calca pe nervi, o ora sau un an?

10. Nu exista niciun domeniu in care sa fii asa de bun incat lumea sa te admire sau esti expert intr-un  domeniu macar?

 

Daca raspunzi la intrebarile acestea cu prima varianta sugerata in intrebare inseamna ca tinzi sa ai foarte activate caracteristicile primului nivel de dezvoltare. Daca alegi cea de-a doua varianta sugerata in intrebare atunci mintea ta a accesat celelalte niveluri de dezvoltare.

Asa cum iti spuneam, toti avem elemente din toate nivelurile de dezvoltare. Daca nu am avea nimic din primul nivel de dezvoltare, am muri pentru ca nu ne-ar interesa deloc securitatea noastra si nu am munci ca sa avem bani sa mancam. Specia umana ar disparea pentru ca prea putini ar mai face sex. Nu ar mai exista progrese pentru ca oamenii nu ar mai intra in competitie unul cu altul.

Toate aceste lucruri sunt bune, important este sa nu ne lasam dominati de aceste elemente instinctuale.

Vreau sa spun ca poti face cercetare, dar poti sa o faci din dorinta de a iesi in evidenta sau sa o faci pentru ca te pasioneaza. Poti sa te imbraci bine si frumos ca sa te simti confortabil sau poti sa te imbraci la moda ca sa arati ca poti…

Aceleasi actiuni, dar facute cu alte intentii, sunt complet diferite. De exemplu, cand mananci mancare facuta de cineva care te iubeste este mai buna decat facuta de cineva care nu are niciun chef sa iti gateasca. Si nu e doar subiectiva aceasta situatie, chiar conteaza intentia persoanei.

Dar despre puterea intentiei in alt episod…

Data viitoare o sa iti explic in continuare despre celelalte doua niveluri de dezvoltare.

Pe curand,

Marius Simion

Al doilea nivel de dezvoltare personala

Spuneam data trecuta ca primul nivel de dezvoltare personala este cel al omului dominat de instincte.

Daca te gasesti pe primul nivel de dezvoltare, ai trei mari tipuri de instincte care te domina:

1. Dorinta de siguranta si confort

2. Dorinta de a fi acceptat

3. Dorinta de a fi cel mai bun

Sau altfel spus:

– Teama
– Sexul
– Puterea

Teama – pentru ca nu ai suficienta incredere in tine ca poti sa te descurci si sa fii in siguranta in orice moment al vietii tale, sexul – pentru ca daca partenera sau partenerul te accepta in pat, inseamna ca ai ceva valoare in ochii sai si te simti acceptat, puterea – pentru ca daca nu domini pe nimeni inseamna ca esti cel mai slab.

Toate acestea ti le-am spus acum super pe scurt, dar te invit sa citesti prima parte a articolului (clik aici pentru prima parte)

Urmatoarele doua niveluri de dezvoltare personala se refera la omul emotional/rational si la omul superior.

Al doilea nivel de dezvoltare personala

Azi o sa iti explic despre al doilea nivel, omul emotiilor si al ratiunii.
Acest nivel face trecerea spre omul superior, al creativitatii, genialitatii si spiritualitatii.
Este la mijloc intre omul instinctelor si omul superior.

Cea mai frumoasa definitie despre acest tip de om am auzit-o de la un mentor al meu care spunea ca acest tip de om “are sufletul trezit”.

In momentul cand te afli pe acest nivel de dezvoltare personala, mintea si inima ta sunt in echilibru. Adica emotiile tale si ratiunea ta se stimuleaza si se controleaza una pe alta.

La acest nivel o sa ai toate calitatile nivelului anterior de dezvoltare:

– Incredere in tine
– Spontaneitate
– Fermitate si vointa

Aceste calitati sunt cele date de invatarea perfecta a primului nivel de dezvoltare, a celor trei elemente din primul nivel.

In acelasi timp, pe acest nivel de evolutie interioara o sa ai si sclipiri din nivelul al treilea de dezvoltare personala:

– Creativitate superioara
– Gandire geniala
– Spiritualitate

Doar ca aceste calitati iti apar inca “la intamplare”, inca nu sunt pe deplin ale tale, apar si dispar.
Dar si asa, aparand la intamplare, incepi sa simti gustul lor si sa vrei mai mult.

In momentul in care te gasesti pe acest nivel de dezvoltare (nivelul 2), modul tau de a vedea lumea este schimbat radical fata de cum vedeai si simteai cand erai inca pe primul nivel de evolutie.
Daca inainte te gandeai ca trebuie sa ai ceva in plus, sa fii acceptat de oameni si sa fii puternic, acum simti ca poti cu adevarat sa ajuti pe ceilalti, fara sa iti pese daca ei recunosc sau nu ajutorul tau.

La acest nivel de dezvoltare personala cuvantul-cheie este simplitate si modestie. Simplitatea copilului care iubeste neconditionat, fara sa se gandeasca ca este sau nu este iubit la randul lui inapoi.
Cand esti pe acest nivel de dezvoltare, iubirea este motivatia ta. Dar nu nevoia de iubire, ci dorinta de a oferi iubire neconditionata.

Pur si simplu poti sa iubesti iubirea. Aceasta viziune despre lume si viata este aproape imposibil de inteles pentru cei care sunt pe primul nivel de dezvoltare.

Insa pentru cineva care poate sa iubeasca fara sa aiba nevoia de a fi iubit in schimb, lucrurile sunt foarte simple: nu are cum sa nu iubeasca pentru ca e plin de acea emotie extraordinara pe care o numim iubire.
Daca in mintea ta spui: “Asa ceva e imposibil, este doar ceva intalnit in carti”, atunci esti inca pe primul nivel de dezvoltare personala.

Daca iti spui in mintea ta: “Asa ceva este posibil, dar inca nu pot eu sa ating asta”, atunci esti deja cu un pas pe al doilea nivel de dezvoltare.
Daca iti spui: “Asa ceva am trait in anumite momente din viata”, atunci deja esti cu cativa pasi pe acest nivel de dezvoltare personala.

In momentul in care traiesti des aceste stari de iubire dezinteresata, neconditionata, atunci esti complet pe acest nivel de dezvolare personala.
Majoritatea dintre noi suntem inca pe primul nivel de dezvoltare personala si uneori am trait clipe de iubire care ne-au dus spre al doilea nivel. Dar inca mai e de lucru.

Inca mai avem de rezolvat teama de abandon, teama de lipsa de valoare. Aceste doua frici sunt cele care nu te lasa sa iubesti neconditionat.

Cum simti cand iubesti neconditionat
Pe acest nivel de dezvoltare apare prima data senzatia de iubire, apoi apare persoana pe care o iubesti.
In timp ce te afli inca pe primul nivel, lucrurile sunt invers pozitionate. Adica prima data gasesti o persoana, care declanseaza in tine sentimentul de iubire.

Pe nivelul 2 de evolutie, tu pur si simplu iubesti fara sa iubesti o persoana anume. Starea ta naturala este starea de iubire. Iar cand apare o persoana, pur si simplu iti concentrezi acea iubire asupra ei.

Acum, starea ta naturala poate sa fie una de bucurie, plictiseala, indiferenta etc. In momentul in care esti pe nivelul doi de evolutie, starea ta naturala si constanta este starea de iubire.

Nu mai gandesti “merita X sa simt iubire pentru el/ea?” Pur si simplu nu poti sa nu simti iubire pentru ca este starea ta de dimineata pana seara.

Fa comparatia cu o floare care emana parfum. Parfumul acela il simte oricine ajunge langa acea persoana. Nu este dirijat doar spre X sau spre Y.

Am intalnit putini asemenea oameni. Am fost intr-o zi la manastire la Frasinei si am intalnit un calugar batran care, cand m-a privit, mi-au dat lacrimile. Nu mai simtisem niciodata atata iubire intr-o privire. Pur si simplu simteam ca el are in privire acea stare de iubire neconditionata.

Iubirea neconditionata nu apare in mod obisnuit in relatia de cuplu. Acolo, iubirea este foarte dependenta de ceea ce face partenerul tau. “Te iubesc doar daca tu ma iubesti!”, asta e o conditie.

Iubirea neconditionata incepe usor sa apara in relatia dintre parinti si copii. “Te iubesc daca esti cuminte, dar sa nu o superi pe mama niciodata…!” Aceasta iubire este limitata clar de nivelul de dezvoltare al parintilor, dar incepe usor, usor sa prinda contur.

Insa cel mai natural exemplu de iubire neconditionata este in relatia dintre bunici si nepoti. Bunicii pur si simplu te iubesc fara sa ceara ceva in schimb. Asta este in cele mai multe cazuri pe care eu le stiu. Exista si exceptii, dar mai putine.

Sunt doua lucruri de spus aici. Bunicii sunt deja mai batrani, mai detasati de lume si mai intorsi spre interior. Asta ii ajuta si mai mult sa inteleaga natura iubirii.

Apoi, ei nu mai au atata “responsabilitate”, aceasta trecand in sarcina parintilor. Asa ca ei pot sa iubeasca fara sa ceara ceva in schimb de la nepoti.

Eu pot sa spun ca am avut cel mai frumos model de iubire de la bunicii mei. Am simtit atata dragoste din partea lor, incat imi este suficienta pentru 1000 de ani de acum inainte.

Oricum, dragostea neconditionata te schimba cu adevarat. Dragostea conditionata…nici macar nu este dragoste, este comert cu sentimente.

Tehnici de amplificare a iubirii

Empatia – in momentul in care vrei sa dezvolti in tine aceste stari de iubire neconditionata, poti incepe prin a simti ceea ce simte cealalta persoana. Incepe prin a te pune in “papucii” celuilalt. Vezi lumea prin ochii sai, simte emotiile pe care le simte celalalt.

Aceasta comunicare empatica te aduce mai aproape de iubire. Incearca sa intelegi cum vede celalalt lumea. Cum se simte in momentul prezent, cu problemele pe care le are, cu succesele pe care le are. Ce il face fericit, ce il face nefericit.

Dar nu face rational acest exercitiu. Fa-l emotional. Simte si nu analiza. Inchide ochii si simte din interiorul acelei persoane cum ar fi sa vezi lumea prin ochii sai.

Simte ce inseamna pentru acea persoana urmatoarele elemente, exact in ordinea aceasta:

– Sanatate si vitalitate, bunastare
– Relatii si comunicare, spontaneitate
– Incredere in sine si putere interioara
– Tandrete si nevoia de iubire, emotii
– Candoare si noblete interioara
– Ratiune si inteligenta
– Sacru si spiritualitate

Da-ti timp, stand relaxat, cu ochii inchisi sa simti toate aceste elemente, in aceasta ordine pentru a putea cunoaste profund persoana la care te gandesti. Apoi, incearca sa te vezi pe tine prin ochii acelei persoane.

Observa ce anume simte ea/el cand s-ar gandi la tine.

Apoi observa ce anume iti place la acea persoana, ce anume te motiveaza, ce anume iti poate stimula mai mult iubirea.

Vezi in acea persoana toate calitatile pe care le admiri si priveste in viitor, gandindu-te cat de mult o sa evolueze acea persoana peste ani de zile. Admira si apreciaza tot ceea ce observi la acea persoana cu care empatizezi.

Acest exercitiu este un exerctiu detaliat de empatie. Dupa ce o sa il faci de cateva ori, o sa iti imbunatatesti foarte mult relatia cu persoana la care te-ai gandit. O sa ajungi sa o cunosti si sa ii simti fiecare emotie. Acest exercitiu iti amplifica calitatile psihologice care te fac sa mergi spre atingerea acestui nivel de evolutie despre care am vorbit azi.

Caracteristici psihologice ale tale cand ajungi pe nivelul doi de evolutie

In primul rand, o sa ai alte interese. Daca in perioada cand erai pe primul nivel de evolutie te gandeai cum sa faci sa fii apreciat de cineva, cum sa faci sa ai suficienti bani si siguranta, cum sa faci sa fii cel mai bun, in momentul in care intri din ce in ce mai des in zona psihologica a nivelului doi de dezvoltare, toate acele dorinte o sa devina din ce in ce mai rare si mai neinsemnate.

Dar o sa fie si rezolvate. Adica oamenii chiar o sa te aprecieze fara sa mai faci un efort, o sa ai suficienti bani si siguranta, o sa fii bun intr-un domeniu. Poate ca nu o sa scoti in evidenta nimic din toate acestea, dar o sa stai linistit pentru ca tu stii in interiorul tau ca le ai.

Starile psihologice ale tale cand intri pe acest nivel de evolutie sunt urmatoarele:
– Daruire
– Altruism
– Compasiune
– Blandete
– Toleranta
– Intelegere
– Impacare interioara
– Calm profund
– Echilibru interior

Exista insa si situatii extreme, cand doar o parte din psihicul tau intra pe acest nivel de evolutie si inca nu ai rezolvat toate problemele emotionale ale nivelului anterior.

In aceasta situatie, ajungi sa fii asa de sensibil incat sa plangi din orice, sa suferi cand vezi un animal sau un om care sufera si nu esti in stare sa iti controlezi acea emotie care te cuprinde.

Asta nu e nimic rau in sine, arata doar ca inca nu controlezi complet nivelul de evolutie pe care tocmai ai intrat.

In momentul in care si aceste emotii sunt sub controlul tau, atunci poti sa iubesti si sa oferi compasiune fara sa simti suferinta.

Inainte sa inchei, vreau sa iti atrag atentia la o greseala care se face des.

Starea de mila este deseori confundata cu starea de compasiune. Mila este sentimentul care apare ca urmare a fricii tale ca ai putea sa fii si tu in acea situatie. Cand iti spui in minte “saracul de el, bine ca nu sunt eu in situatia asta…”, acest sentiment izvoraste din frica, si nu din iubire.

Mila este un sentiment urat pentru ca este o emotie a fricii egoiste. Oferi bani unui cersetor cu gandul: “Ce bine ca am de unde sa ofer”, dar nu cu starea de iubire pentru acel om.

In spiritualitate am intalnit ideea ca decat sa oferi din mila un cadou, mai bine abtine-te. Daca poti sa oferi din iubire, fara niciun sentiment de mila, de bucurie ca nu esti tu in acea situatie, atunci cadoul tau este binevenit.

In timp ce scriam mi-am amintit ca am gasit in cartea lui Kahlil Gibran un pasaj super fain despre “a darui”. L-am cautat si iti pun aici cateva fragmente care mi-au placut mie.

Atunci, un om bogat zise: Vorbeste-ne despre Daruri.
Si el raspunse, zicând:
Nu dati decât putin, când dati din ce-i al vostru.
Numai dând din voi însiva, dati cu adevarat.
Pentru ca, spuneti-mi, ce sunt averile voastre decât niste lucruri pe care le pastrati cu
strasnicie, crezând ca mâine veti avea nevoie de ele?

Iar mâine, ce-i va aduce ziua de mâine câinelui prevazator foarte, ascunzând oasele în
nisipul miscator, în timp ce-i urmeaza pe pelerini catre orasul sfânt?
Si ce este frica de saracie, daca nu saracia însasi?
Iar groaza de sete, în preajma fântânilor pline, nu-i oare setea cea mai nestinsa?
Sunt unii care dau putin din belsugul pe care îl au si aceasta pentru a li se recunoaste
darnicia, însa acea dorinta ascunsa umileste darul facut.
Sunt, apoi, altii care, putin având, dau totul.
Acestia cred în viata si în marinimia vietii, iar sacul lor niciodata nu-i gol.
Ei sunt cei ce dau cu bucurie, iar bucuria le este rasplata cea mare.
Dar sunt si din cei ce dau cu durere si doar durerea ramâne botezul acestora.
În sfârsit, sunt cei ce dau fara a simti nici durere, nici bucurie, necunoscându-si virtutile.
Ei sunt asemenea mirtului din vale, care îsi raspândeste parfumul în spatiu.
Prin mâinile unor asemenea fapturi vorbeste Dumnezeu si dindaratul ochilor acestora El
surâde Pamântului.

E bine sa dai când ti se cere, dar si mai bine fara sa ti se ceara, din întelegere.
Deseori spuneti: “Am sa dau, dar numai acelora care merita.”
Pomii din livezile voastre nu spun, însa, astfel si nici turmele din imasuri.
Ele dau ca sa poata trai, fiindca a pastra înseamna a pieri.
Desigur, cel care-si merita zilele si noptile, merita totul si din partea voastra.
Iar cel care a meritat sa bea din oceanul vietii are tot dreptul sa-si umple cupa si din
micul vostru pârâu.

Luati aminte, ca mai întâi voi sa meritati a fi daruitorul si instrumentul darniciei,
Pentru ca, într-adevar, viata e cea care da viata, în timp ce voi, care va socotiti
binefacatori, nu sunteti decât martorii acesteia.

Iar voi care primiti – si cu totii primiti! – nu va luati povara vreunei recunostinte spre a nu
va pune de bunavoie un jug voua si celor ce daruie.
Înaltati-va, mai degraba cu cel care da, primindu-i darurile ca pe niste aripi,
Fiindca, a tine prea mult seama de datoriile voastre, înseamna a va îndoi de
generozitatea daruitorului, care are pamântul marinimos drept mama si a carui tata
însusi Creatorul este.

Faza asta cu a nu “lua povara recunostiintei” fata de cel care iti ofera ceva am inteles-o de la bunica mea. Imi amintesc un moment cand eram copil si am mers la ei la sat. Mi-a pus la masa sa mananc si in timp ce mancam mi s-a facut sete si am rugat-o sa imi dea un pahar cu apa. Mi-a adus in tacere paharul cu apa apoi imi amintesc ca s-a asezat langa mine si mi-a zis ceva ce nu o sa pot uita niciodata: “Niciodata sa nu mai imi spui “te rog”. Este datoria mea sa iti aduc orice iti trebuie, nu am nevoie de nicio recompensa pentru asta.”

Stiu ca in acel moment nu am inteles pe deplin mesajul ei, cred ca aveam vreo 15 sau 16 ani, dar dupa ani de zile am inteles cat de mare putea sa fie inima ei. A murit acum 3 ani, dar amintirea acestor momente de intelepciune o sa imi ramana in minte toata viata.
Cauta in jurul tau modele de iubire neconditionata si admira calitatilor acestor oameni. Observa-i cat ai timp, pentru ca sunt niste raritati si sunt oamenii cei mai valorosi din viata ta, chiar daca acum nu iti dai seama de asta. Observa cum simt si cum gandesc ei referitor la orice probleme si la referitor la alti oameni.

Apoi scrie-mi ce anume ai observat, ce nelamuriri ai si cum crezi ca ar fi propria ta viata daca ai simti o asemenea stare emotionala de iubire neconditionata.

Pe curand,
Marius Simion

Secretele psihologiei omului superior: functiile ascunse ale creierului

Al treilea nivel de dezvoltare personala – nivelul spiritual

Acest nivel de dezvoltare este cel mai fascinant dintre toate. Fara sa iti dai seama, scopul tau este de fapt sa ajungi pe acest nivel. Aici ai toate calitatile pe care le admiri la genii, la artistii adevarati, la sfinti si mistici.

Doar in momentul in care omul ajunge la acest nivel isi implineste menirea in viata.

Iti explic pe scurt un principiu al evolutiei: ca sa ajungi la maximum dezvoltarii tale, trebuie sa lasi in spate toate problemele pe care le ai pe nivelurile anterioare.

Iti amintesti din primele doua articole ca pe primul nivel problemele se refera in special la lucrurile materiale, la relatii si la puterea ta interioara. Pe al doilea nivel, problemele se refera la capacitatea de a iubi neconditionat pe care o ai.

In practica, lucrurile stau in felul urmator.

Problemele sunt independente si fiecare problema nerezolvata este ca o gaura intr-un sac. Eu torn acolo energie si informatie, dar daca am gauri in sac, tot gol ramane acel sac fara fund.

In momentul in care incep sa rezolv cate o problema, energia ce o castig prin acumulare (pentru ca nu o mai consum fara sens) ma ajuta sa activez functii ale psihicului meu pe care inainte nu aveam combustibil sa le activez.

Cu cat o functie psihica este mai rafinata, superioara, cu atat ai nevoie de mai multa energie in interiorul tau ca sa o activezi.

De exemplu, pe primul nivel de dezvoltare psihologica ai ca problema teama ca nu o sa te descurci financiar in viata. Ca sa rezolvi aceasta situatie, este nevoie de un volum de informatie si energie (emotia aceea interioara care iti spune ca poti, ca stii, ca ai incredere in reusita ta) destul de mic comparativ cu necesarul de energie de care are nevoie un alt om care si-a activat creativitatea si genialitatea.

Asa ca pana nu pui suficienta energie in nivelurile inferioare, pana nu ai rezolvat cumva (iti explic imediat cele doua directii ale rezolvarilor), o sa ai consum de energie pe acele niveluri inferioare, iar energia nu o sa iti ajunga si pe nivelurile superioare.

Cele doua metode de dezvoltare si evolutie

Ziceam ca sunt doua directii de rezolvare a consumului de energie, a problemelor de pe nivelurile inferioare.

Gandeste-te la primul nivel de probleme – problemele materiale si de siguranta personala – aceste probleme poti sa le abordezi (in functie de structura ta umana) prin doua moduri:

  1. Poti sa te straduiesti sa le rezolvi si sa lupti sa le rezolvi si sa ai bani, siguranta, sanatate etc.
  2. Poti sa te gandesti ca nu sunt deloc importante pentru evolutia ta si sa crezi cu toata fiinta ta ca evolutia inseamna sa nu te intereseze aceste lucruri (aceasta cale e dificila, pentru ca multi doar se pacalesc ca pentru ei lucrurile materiale nu sunt importante, dar in interiorul lor le doresc).

Prima cale este cea mai potrivita pentru 90% dintre oamenii care traiesc in aceasta societate. Cea de-a doua cale este potrivita pentru calugarii retrasi in manastire sau pentru cei care, chiar daca nu s-au retras intr-o manastire, simt si traiesc intocmai precum calugarii, renuntand la toate cele lumesti.

Calea retragerii nu mai este adecvata pentru societatea contemporana, acum dificultatea nu este sa te retragi, ci sa te pastrezi neobsedat de posesiuni materiale in aceasta lume a tentatiilor.

Te rog sa imi scrii in comentarii daca mai ai nevoie de explicatii despre diferenta dintre cele doua cai de evolutie.

Prima se refera la a trai si a savura viata cu tot ceea ce iti ofera ea, iar a doua se refera la a renunta la elementele inferioare si a te concentra doar pe iubire, puritate (creativitate), cunoastere si spiritualitate.

Dupa cum vezi, a doua cale se refera doar la nivelurile 2 si 3 de dezvoltare psihospirituala. Prima cale de evolutie se refera la toate cele 3 niveluri. Pe aceasta cale iei problemele in piept, te lupti cu limitele tale si pe primul nivel si pe al doilea si pe al treilea.

Dar sa revin la descrierea celui de-al treilea nivel de dezvoltare.

Pe acest nivel de dezvoltare sunt 3 elemente:

  1. Puritatea si creativitatea
  2. Cunoasterea si genialitatea
  3. Spiritualitatea

Aceste elemente se vor activa pe rand. Cand iti ramane energie neconsumata cu problemele nivelurilor inferioare, acea energie in exces pe nivelurile inferioare poate sa activeze uneori pe neasteptate cateva momente  de creativitate, de genialitate, de aspiratie spirituala.

Aceste cateva momente (care uneori dureaza de la cateva minute la cateva zile) sunt asa de intense si de diferite decat tot ceea ce ai trait pana atunci, incat iti devin adevarate obiective personale.

Primul element din nivelul 3 de dezvoltare: creativitatea si puritatea interioara

Cine a simtit vreodata starea aceea de creativitate cand parca nu mai era el insusi si vorbea sau desena sau scria sau compunea sau dansa in asa mod, cum niciodata nu s-ar fi gandit ca poate?

Psihologii numesc aceasta stare starea de flux. In aceasta stare, mintea ta obisnuita este ca si hipnotizata si parca o alta minte, superioara, s-a activat.

Aceasta functie psihica a ta are legatura cu starea de puritate si de noblete interioara. Creativitatea este o caracteristica a mintii pure, a mintii de copil.

Puritatea inseamna claritate in dorinte. In momentul in care faci o actiune, sa nu o faci din scopuri ascunse, ci totul sa fie autentic si adevarat in viata ta. Atunci poti sa activezi acest nivel de dezvoltare personala. Altfel, inseamna ca functiile psihologice ale tale sunt inca pe nivelurile anterioare de dezvoltare.

Caracteristicile tale, cand ajungi sa iti activezi aceasta functie a nivelului 3, se schimba. Devii o persoana care reuseste sa vada lucrurile din perspective diferite. Daca pana acum o problema pe care o aveai iti parea cea mai groaznica problema, din acest moment incepi sa ii vezi partile bune, partile la care nu te-ai gandit pana acum.

Modul in care dormi si visezi are legatura cu aceasta functie. Daca visele tale sunt majoritatea cosmare atunci, aceasta functie a puritatii si a creativitatii este slabita sau cu probleme.

Persoanele care au activata aceasta functie psihologica au un suflet foarte nobil. Nobletea, sacrificiul acela care spune ca este simplu sa dai din putinul tau pentru cineva care are si mai putin iti apare datorita activarii din cand in cand a acestei functii aflate pe nivelul 3 de dezvoltare. Din pacate, doar uneori avem aceste stari de altruism. O persoana care are activata aceasta functie are o voce foarte melodioasa si discutiile sale nu sunt superficiale.

Este o persoana interesata de subiecte profunde, nu o sa discute despre ce a mancat la micul dejun, dar o sa fie interesata sa discute cu tine despre ce carti ai mai citit sau ce tip de arta te atrage.

Diferenta clara care apare in viata unei persoane care a intrat pe acest nivel si si-a activat functia aceasta este ca nu mai e interesata de placerile simple: mancare, sex, putere de dominare asupra altora etc.

Cand ai ajuns la acest nivel, placerile tale tin de domeniul artei, creativitatii. Tu incepi de la acest nivel sa te gandesti cum poti sa evoluezi de dragul cunoasterii, nu doar ca sa iti rezolvi niste probleme.

Stii ca sunt doua motivatii care te indeamna sa evoluezi:

  1. Dorinta de a-ti rezolva niste probleme pe care vezi ca le ai (de exemplu: lipsa stimei de sine, gelozie, teama, anxietate etc.)
  2. Dorinta de a-ti descoperi acele functii ascunse de care doar ai auzit ca oamenii le au si vrei sa le ai si tu (creativitate, genialitate, spiritualitate)

Cand esti la acest nivel de dezvoltare si ti-ai activat bine aceasta prima functie o sa ai, in ce priveste cuvintele de baza in viata ta:

–          Inspiratie, creativitate, spontaneitate, sensibilitate, profunzime, intuitie, timp etern.

Aceasta functie psihospirituala a noastra este cea care ne modifica perceptia timpului. Timpul are alta valoare pentru fiecare nivel de dezvoltare.

Daca pentru un om aflat pe primele niveluri de dezvoltare timpul este un dusman, un inamic care aduce cu sine batranetea, boala, moartea, pentru un om aflat pe nivelurile superioare de dezvoltare, timpul este un aliat, un prieten pentru ca aduce cu sine cunoasterea, detasarea de lumea materiala si de teama de moarte.

O sa mai discutam in viitor de aceste functii psihospirituale. Acum o sa iti explic cum functioneaza si celelalte doua functii ale nivelului 3 de dezvoltare.

A doua functie psihospirituala – genialitatea

Nivelul trei de dezvoltare are, pe langa functia de creativitate si puritate (pe care ti-am explicat-o mai sus), si aceasta functie a genialitatii si a cunoasterii directe.

Cand spun genialitate, ma refer la acei oameni care au o minte asa de vasta, incat cunosc niste lucruri de care noi nici nu ne apropiem sa le intelegem. De exemplu, se spune ca teoria relativitatii este inteleasa perfect in prezent doar de cateva persoane in toata lumea.

Functia aceasta a genialitatii poate sa iti dea capacitatea de a face legaturi intre lucruri care aparent nu au nicio legatura pentru ceilalti oameni. Vezi conexiuni acolo unde ceilalti oameni vad doar lucruri fara sens.

Activarea acestei functii de la nivelul trei de dezvoltare iti da capacitatea de a percepe direct legile universului si de a le intelege si aplica in viata de zi cu zi.

Aceasta functie mentala superioara este cea care te ajuta sa te stapanesti complet. Cand o sa iti activezi aceasta functie, o sa ai controlul complet asupra fiintei tale, asupra emotiilor tale. Aceasta capacitate este cea a ascetilor care isi controleaza corpul si emotiile asa de bine incat nimic nu e prea dificil pentru ei.

Acest element al nivelului trei te ajuta sa faci trecerea spre spiritualitate. Cand cunosti legile universului, urmatorul pas este sa le aduci in tine complet, iar asta o sa faci prin activarea celei de-a treia functii a acestui nivel.

Aminteste-ti ca vorbeam de cele trei niveluri de dezvoltare:

Inferior (cu cele trei functii: capacitatea de protectie si securitate materiala, relatii si integrare in grup, putere si actiune)

Mediu (capacitate de empatie, iubire neconditionata, compasiune pentru toate fiintele)

Superior (cele trei functii: creativitate/puritate, genialitate, spiritualitate)

Functia de genialitate te ajuta cel mai mult sa iti poti controla destinul. Cel mai bine este exprimata aceasta functie in filmul “The Secret” pe care majoritatea il cunosc deja. Acolo prezinta niste oameni care au deja activata aceasta functie si care inteleg universul altfel decat multa lume.

Cand activezi in tine functia genialitatii, o sa te simti pentru prima data cu adevarat bogat. Aceasta functie iti da acces la toate celelalte functii de pe primele niveluri. O sa poti fara niciun efort sa iti activezi orice capacitate mentala sau emotionala. Orice limite ai avea, o sa dispara instananeu.

Tehnicile cele mai rapide pentru a activa aceasta functie provin din traditiile spirituale ale omenirii. Sunt si tehnici moderne, dar mai putine si nu prea cercetate. O sa iti dau in curand si tehnici pentru asa ceva.

Cand ai activata aceasta functie mentala, emisfera dreapta si emisfera stanga a creierului vor actiona in paralel. Nu o sa te mai lasi condus doar de emotii si nici doar de ratiune. Totul o sa fie echilibrat in tine si o sa ai autocontrol complet.

Inteligenta ta o sa fie mult superioara oricarui om pentru ca o sa stii ce este in mintea tuturor fara sa faci niciun efort.  Acest nivel este cel pe care incep sa se dezvolte si capacitatile extrasenzoriale, dar nu vreau sa vorbesc despre asta in acest articol.

Cuvintele-cheie ale omului care isi activeaza aceasta functie psihospirituala sunt: genialitate, inteligenta superioara, discernamant, autocontrol deplin, autoobservare, introspectie, meditatie, eliberare de regulile sociale.

Cea de-a treia functie a nivelului superior de dezvoltare: spiritualitatea

Ceea ce au in comun oamenii care se dezvolta este starea de fericire pe care o simt. Pe fiecare nivel in parte simti o alta intensitate a fericirii.

Daca pe primele niveluri de dezvoltare simti doar bucurie, dar si aceasta limitata de ceea ce obtii in lumea din jurul tau, pe masura ce cresti, bucuria se transforma in fericire (la nivelul 2 de dezvoltare) si apoi in extaz superior (la nivelul 3 de dezvoltare).

Extazul este o stare de fericire foarte intensa, care nu are nevoie de o cauza exterioara ca sa apara. Este starea pe care o au artistii cand creeaza rupti parca de realitate, intrand cu totul intr-o lume a lor. Este starea pe care calugarii o simt cand se roaga in linistea chiliilor sfinte si nu mai au nevoie de hrana sau de somn zile in sir. Poti sa negi toate aceste lucruri, dar lumea e mai mare decat credem noi, iar acesti oameni sunt o dovada vie ca asa este.

Cu cat cresti, cu atat starile de fericire sunt mai intense si mai profunde. O stare de fericire de pe un nivel superior iti poate vindeca si boli fizice, iti poate vindeca orice emotii negative (teama, anxietate, lipsa de sens a vietii, lipsa de stima de sine etc).

Pe acest nivel, avand aceasta functie de perceptie spirituala activata, simti ca totul este cu sens.  Cunosc multi oameni care spun ca in univers unele lucruri sunt rele si altele sunt bune. Aceste diferente dispar cand se activeaza aceasta functie spirituala.

De ce? Pentru ca o sa simti atunci ca ceea ce parea rau inainte are rolul lui. Atunci, daca are un rol clar si necesar, cum sa il mai poti cataloga ca fiind rau?

Prin activarea acestei functii, contrariile se impaca, orice tensiune dispare si o sa simti in tine armonie si echilibru.

Senzatia pe care o ai cand incepe sa se activeze aceasta functie este cea de intoarcere acasa, ca si cum ai fost plecat mii de ani de acasa si acum te intorci.

Nu o sa iti spun cum se simte cand functia aceasta se activeaza in totalitate pentru ca nu am simtit niciodata asta. Stiu doar din carti faptul ca unii o numesc Nirvana, altii mantuire, altii constiinta cosmica, altii iluminare sau eliberare etc.

Cea mai frumoasa descriere am intalnit-o intr-o carte scrisa de un indian si o sa iti scriu doar cateva randuri din acea poezie scrisa de el dupa ce a simtit complet activarea acestei functii.

“Întunericul şi lumina s-au stins amândouă,

Aripile întristării s-au evaporat,

Bucuriile efemere au fugit ca nişte corăbii rapide,

Mirajul simţurilor nu mai există acum pentru mine.

Boală sau sănătate, ură, iubire sau moarte,

Umbre deşarte pe ecranul dualităţii – toate acestea nu mai sunt.

Sarcasmul, hohotele de râs, melancolia sumbră,

S-au topit într-un singur ocean preafericit.

Meditaţia, această baghetă magică,

A liniştit furtuna iluziei.

Trecutul, prezentul şi viitorul nu sunt pentru mine

Decât un etern prezent: Sinele omniscient.

Planetele, stelele, galaxiile sau Pământul,

Mii de cratere în flăcări, cataclisme seismice

Creuzete gigantice ale creaţiei!

Gheţari de raze cosmice, fluxuri incandescente de electroni.

Gânduri ale tuturor oamenilor, trecute, prezente sau viitoare,

Fiece fir de iarbă, eu – însumi sau întreaga omenire –

Cea mai mică parcelă de pulbere cosmică,

Toate acestea se revarsă etern prin Eul meu nou-născut.”

Imens ocean – sânge al Fiinţei mele infinit dilatate!

O bucurie extatică, născută din meditaţie,

Îmi orbeşte ochii înecaţi în lacrimi.

Flacăra ta nemuritoare, beatitudine, străfulgeră

Consumându-mi lacrimile, ţesuturile, toată fiinţa!

Ceea ce m-a uimit in poezia lui a fost faptul ca spunea la un moment dat ca simte fiecare atom din univers ca si cum ar face parte din corpul lui. Asa cum imi simt eu mainile, asa isi simtea el atomii din galaxiile indepartate.

Toate calitatile pe care, pana la acest nivel, le-ai antrenat in tine acum apar complet si le ai definitiv.

In plus, pe langa acele calitati umane (putere, incredere in sine, vitalitate, entuziasm, fermitate, hotarare, onestitate, umor, comunicare, erotism, iubire, tandrete, bunatate, compasiune, altruism, creativitate, puritate, noblete interioara, spontaneitate, candoare, atentie, inteligenta, genialitate) mai apare si aceasta calitate supraumana, perceptia ta ca facand parte din univers.

Fara aceasta functie activata, noi ne simtim despartiti de univers. Dar uita-te la degetele tale, le simti ca fac parte toate din acelasi corp. Tot asa, in momentul cand se activeaza aceasta functie, o sa simti ca tu si toti oamenii sunteti parte a aceluiasi organism, univers viu.

Una dintre diferentele care apar in gandirea ta cand se activeaza aceasta functie este ca vei percepe totul in jurul tau ca fiind viu, plin de viata.

Iti zic si cum sa iti dai seama daca esti sau nu schizofrenic. Daca simti ca percepi totul ca fiind viu si ca asta e ceva ce trebuie sa spui cuiva, atunci ai probleme…

Daca simti ca universul este viu, dar asta e ceva asa de banal si de normal incat nu merita sa deschizi gura sa te lauzi sau sa te plangi din cauza asta, atunci chiar ti-ai activat aceasta functie intr-o oarecare masura.

Fii atent sa nu confunzi insa gandul rational care iti spune ca e logic ca universul sa fie plin de viata, cu senzatia efectiva ca universul e plin de viata. Daca ai doar un gand rational, atunci inca nu ai activata aceasta functie, ci acest gand tine de prima functie a nivelului superior, functia de intuitie, creativitate, perceptie subtila.

O alta capacitate psihologica super utila ce se dezvolta prin activarea macar partiala a acestei functii este detasarea.

Detasarea de probleme, de emotii distructive, de obsesiile gandurilor iti este cel mai mare aliat in drumul tau de dezvoltare personala.

Prin detasare poti sa evoluezi foarte rapid. Un om atasat (atasamentul emotional este opusul detasarii) tinde sa fie obsedat de o problema, revine zilnic asupra ei, asupra cauzelor, dar nu se desprinde niciodata suficient de problema incat sa vada solutii.

Un om detasat se orienteaza spre solutii si pentru asta viteza cu care el se dezvolta este mult superioara.

Am facut aici sinteza sintezei a ceea ce inseamna acest nivel de dezvoltare. Cuvantul-cheie pentru aceasta functie este: intelepciune.

Acest cuvant este cel care defineste suma capacitatilor tale cand iti activezi aceasta functie. Intelepciunea inseamna echilibrul complet intre toate informatiile pe care le ai despre univers, despre viata, despre oameni, despre divinitate. Intelepciunea implica o credinta ferma in valori precum frumusete perfecta, puritate sufleteasca, dragoste, respect pentru sine si pentru oameni, iubire neconditionata.

Avantajul nostru este ca putem sa activam putin cate putin din aceste functii. Scopul meu, prin aceste articole, este sa te sprijin sa activezi incet, incet toate aceste functii.

In prezent, iti vorbesc din proprie experienta despre multe dintre aceste functii pe care mi le-am activat. Dar bineinteles ca tot timpul e loc de mai mult si mai bine. Mai ales pe functiile nivelului 3 am inca mult de lucru, dar primii pasi i-am facut. In continuare, aceasta calatorie o sa o facem impreuna, asa ca te rog sa imi spui ce parere ai despre ce ti-am povestit in acest articol si ce ai vrea sa afli in continuare despre acest subiect. Scrie-mi la comentarii toate intrebarile ce ti-au venit in minte citind articolul de azi si o sa iti raspund din experienta mea.

Pe curand,

Marius Simion

Obiceiurile tale sunt destinul tău – eşti ceea ce faci zilnic

Suntem ceea ce facem în mod repetat. Excelența așadar nu este o acțiune ci un obicei” Aristotel

În momentul în care faci un lucru repetat din nou şi din nou şi din nou, acel lucru devine obişnuinţă. Şi poate ai auzit un proverb care spune că obişnuinţa este a doua noastră natură.

Obiceiurile noastre ne definesc întreg viitorul. Practic suntem făcuţi din obiceiuri. E foarte important să înţelegi că ceea ce faci în fiecare zi şi cum anume faci, când aduni zilele și acțiunile tale, vei avea un rezultat.

E ca o balanţă: dacă pui mai multe grăunţe sau pietre într-unul din talere, balanţa va înclina în partea în care pui mai mult. Dacă ai un obicei prost şi îl repeţi din nou şi din nou, balanţa va înclina în favoarea acelui obicei prost.

Dacă bei în fiecare zi, devii alcoolic, faci ciroză, mori, sau te îmbolnăveşti grav. Dacă mănânci prostii, junk food, grăsimi, te îngraşi.

În fiecare zi pui ceva in balanță

Dacă mergi la lucru în fiecare zi şi nu-ţi mai obişnuieşti mintea  să se gândească la soluţii să faci bani mai mulţi decât primeşti la serviciu, dacă nu te gândeşti cum să faci o afacere sau să ai mai multe surse de venit, vei avea obişnuinţa de a merge la lucru pe pilot automat, mintea ta nu se va mai gândi la oportunităţi și posibilităţi.

Pur şi simplu vei rămâne mergând la acea slujbă zilnic până în momentul în care ceva se întâmplă, de obicei ceva rău: eşti dat afară, vine criza şi dă faliment firma, abilităţile tale nu mai sunt necesare, eşti înlocuit cu o maşină. Dacă lucrezi într-o fabrică probabil eşti înlocuit cu un robot şi în momentul acela eşti cu mâinile legate. Ai avut un obicei care îți aducea bani, obicei care fără voia ta ţi-a fost luat, şi acum ce faci?

Nu mai știi cum să îți câștigi existența. Este cazul multor oameni.

“Prima oară ne formăm obiceurile, apoi ele ne formează pe noi. Învinge-ți obiceiurile proaste sau altfel te vor învinge ele pe tine “ Rob Gilbert

Deci, obiceiurile sunt cheia. Practic ceea ce voi încerca să fac în acest articol, va fi să te învăţ să-ţi dezvolţi un nou obicei.

Obiceiul acesta facut zilnic va fi ca un grăunte, ca o pietricică pusă în balanţă. Şi intr-o zi balanţa se va înclina. În favoarea ta. 

Tony Schwartz este un tip care de 15 ani studiază sportivii de performanţă. Şi ce anume studiază la ei? Studiază cum anume ajung acei oameni, sportivii, să facă performanţă.

Şi-a dat seama că sportivii au ritualuri de comportament adică nişte obiceiuri foarte puternic înrădăcinate.

În momentul în care ai un obicei se întâmplă un lucru foarte interesant şi fain. Când ai un obicei nu te mai gândeşti la acea acţiune, la acel comportament, nu îţi consumi energie mentală, nu îţi mai consumi voinţă, nu mai ai nevoie de motivaţie. Aşa cum spuneam, te duci să te speli pe dinţi, este un obicei. Nu te gândeşti prea mult, nu îţi consumi energie, „wow ce efort uriaş trebuie să fac”. O faci automat.

Ei bine viaţa noastră este compusă doar din obiceiuri şi din păcate multe sunt proaste. Felul în care pierzi vremea în faţa calculatorului, felul în care îţi pierzi vremea în care ar trebui să faci un lucru bun şi productiv pentru viitorul tău, felul în care se leagă zi după zi în care nu ai făcut ceva semnificativ pentru viaţa ta, felul în care mănânci, probabil nesănatos.

Toate acestea sunt obiceiuri şi trebuie schimbate.

Hai să vorbim acum despre obiceiurile tale. Acesta este principiul de funcţionare:

Ai nevoie de 30 de zile ca mintea şi corpul tău să se obişnuiască cu un nou obicei. Dacă nu îl practici zilnic, va fi nevoie de mai mult, după cum ai văzut în cazul meu cu sala de sport.

În primele 10 zile va trebui să scapi de forţa G – gravitaţională. Primele 10 zile când vrei să schimbi un obicei prost cu unul bun sunt cele mai grele 10 zile din viaţă. Mintea şi corpul tău sunt în homeostazie, în zona de confort şi spun „nu, nu, ce se întâmplă? Ceva nu e în regulă, ce e cu schimbările astea?” Atunci tu trebuie să-ţi foloseşti voinţa în fiecare zi, puţina voinţă pe care o ai ca să faci forţat acele lucruri noi care îți vor forma un nou obicei. Va trebui să te forţezi, o să fie foarte greu, totul în mintea ta va spune şi sufletul tău, „opreşte-te, renunţă, fă altceva”.

Asa cum racheta foloseşte 90% din combustibil ca să decoleze, să scape de forţa gravitaţională, tu trebuie să-ţi foloseşti toată voinţa ta  în fiecare zi, 10 zile, ca să scapi de forţa gravitaţională a acelui obicei vechi şi prost care nu te ajută deloc.

Între ziua 10 şi 20 este R – rezistenţa. Nu mai este aşa greu ca în primele 10 zile, însă vei simţi „tot mi-e greu, mă chinui, poate ar fi mai bine azi să nu fac treabă”. Nu mai e aşa greu ca înainte, pentru că ai scăpat de forţa gravitaţională dar ceva încă te trage înapoi. Aici e perioada de rezistenţă e puţin mai uşor dar e încă greu. Şi acum ai nevoie de voinţă, bineînţeles.

Iar de la ziua 20 la 30 este A – aclimatizarea. Aici începi să te obişnuieşti cu noul obicei, corpul şi mintea spun „na, hai, poate o să-mi prindă bine acest nou obicei” şi începi să te relaxezi avand un nou obicei.

Acum vine şmecheria. Toţi sportivii de performanţă ştiu asta şi oamenii obişnuiţi nu o ştiu.

În momentul în care ţi-ai creat un nou obicei, nu mai este nevoie să-ţi foloseşti voinţa ca să faci acel lucru nou. Când ţi-ai format un obicei şi ţi-e uşor să faci lucrul acela poţi să-ţi foloseşti voinţa la altceva. Asta-i frumuseţea. Ţi-ai creat obiceiul folosind voinţa şi salut! Este pe pilot automat. Nu mai e nevoie de voinţă şi atunci iei voinţa aia şi ce faci? Îţi creezi un nou obicei pozitiv în viaţa ta.

Aceasta e singura soluţie pe care eu am aflat-o şi pe care o folosesc în viaţa mea ca în fiecare zi, folosindu-mă de obiceiurile mele noi, să progresez, să evoluez. Aşa cum ţi-am spus, o dată format obiceiul, nu mai este nevoie să te chinui, să fii motivat, o faci automat.

“Sădeşte un gând, culege o acţiune. Sădeşte o acţiune, culege un obicei. Sădeşte un obicei, culege un caracter. Sădeşte un caracter, culege un destin.”(Stephen Covey)

Cu ajutorul voinței și al obiceiurilor putem da dovadă de perseverenţă şi în fiecare zi ajungem să facem din ce în ce mai bine şi mai uşor acele activitați ce ne vor aduce rezultatele dorite. De ce?

Nu pentru că acel lucru a devenit mai uşor de făcut ci pentru că puterea noastră de a face acel lucru a crescut. Deci făcând un lucru, îţi dezvolţi o abilitate. Cu cât îl faci mai des cu atât ajungi să-l faci mai bine. Obiceiurile sunt cheia. Aşadar motivaţia nu ne ajută cu absolut nimic, secretul este voinţa și obiceiurile.

Tot ce faci în viaţa ta acum sunt obiceiuri. Ai foarte multe obiceiuri dar multe dintre ele probabil sunt proaste şi de aceea nu ai rezultatele pe care le vrei.

Aşadar uită de motivaţie, află ce este voinţa, învaţă să o foloseşti şi foloseşte-o să-ţi schimbi obiceiurile.

Ce se întâmplă dacă nu dezvolţi obiceiuri noi – Consecinţe pentru inacţiune

  • Vei simţi tot timpul că nu progresezi pentru că nu mai ai motivaţie şi ţi-a pierit entuziasmul.
  • Obiceiurile tale proaste vor deveni din ce în ce mai puternice şi mai greu de rupt.
  • Voinţă ta se va consumă pe lucruri mărunte în loc să o foloseşti pentru ceea ce poate să îţi schimbe viaţa în bine.
  • Nu vei înţelege de ce ai aceleaşi rezultate an după an.
  • Vei face parte din cei 98% din oameni care cred că succesul ţine de noroc sau soartă.

Impartaseste cu ceilalti membri ai comunitatii, gandurile tale sau lasa un coment cu orice idei, pareri sau intrebari ai. 

 

Întrebare cheie: Din tot ce am citit/învăţat, ce pot implementa acum/astăzi/săptămâna asta? Am făcut tot ce mi-a stat în putere că să implementez ce am învăţat? Dacă nu, ce ar trebui să se întâmple ca să practic tot ce-mi propun?

Pentru a înțelege mai bine tema articolului și pentru a te ajuta să îți implementezi noi obiceiuri în atingerea visurilor tale îți recomand cartea Personalitate Alfa – descoperă comoara ascunsă din tine.

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

Emoțiile – stăpân sau unealtă?

”Mă domină ceea ce simt, nu ceea ce gândesc” Paler

Recunosc, acesta este unul dintre cele mai dificil de scris articole. Cum să explici simplu şi frumos ce sunt emoţiile şi mai ales, concret şi practic, cum să le stăpâneşti şi să le faci uneltele tale pentru a nu le permite să te controleze?

Din cele mai vechi timpuri, marii înţelepţi au spus că cea mai mare victorie o aduci asupra propriei tale persoane şi în acel moment, devii o fiinţă foarte puternică.

”Cine se cucereşte pe sine, e mai puternic decât cel care învinge 1000 de inamici, într-o mie de bătălii diferite” – Buddha

Ce anume ne face să pierdem controlul şi puterea asupra propriei noastre persoane?

Emoţiile şi toanele noastre schimbătoare.

Am stat două săptămâni să mă gândesc cum aş putea clasifica emoţiile şi stările noastre sufleteşti şi într-o clipă, am păţit ceea ce zice Stephen King în cartea sa, despre scris:

„Datoria ta este să te asiguri că muza ştie unde te afli zilnic, de la 9 dimineața la prânz sau de la 19 la 23 seara. Dacă ştie, te asigur că mai devreme sau mai târziu, va începe să îţi facă vizite, molfăindu-şi trabucul şi punându-şi în practică magia”

Şi astfel, două săptămâni am stat cu fişierul deschis, neştiind de unde să apuc emoţiile şi apoi, BANG, muza a adus inspiraţia.

Avem 3 categorii de emoţii, împărţite după locul sau”organul” în care ele sunt generate.

Este binecunoscut faptul că avem un creier împărţit în trei, numit şi creierul triun. Munca de descoperire a acestui sistem a fost făcută de neurologul Paul MacLean şi poţi să citeşti mai multe aici.

Pe scurt, creierul uman este împărţit în 3 învelişuri, fiecare corespunzând unei perioade din evoluţia vieţii pe pământ.

1. Primul, este creierul ce se întâlnește și azi la reptile, numit creier reptilian. De aici pleacă o categorie foarte specifică de emoții: instinctele

Ele sunt relativ simple. Emoţia cea mai de bază este ”luptă sau fugi”, care te ajută să evaluezi dacă chestia vie din faţa ta o poţi mânca sau te va mânca ea pe tine. Această parte a creierului nostru se activează şi azi şi ne salvează viaţa în situaţii extreme. Dacă de exemplu ne apare un animal sălbatic în cale ştim că trebuie să o luăm la fugă. Tot în această parte a creierului se află şi emoţia de agresivitate, de teritorialitate. Din păcate, actele de violenţă extremă sunt comise tot datorită emoţiilor ce pleacă de aici.

Cu alte cuvinte, această parte a creierului este responsabilă cu supravieţuirea noastră fizică.

2. Peste acest creier după milioane de ani de evoluţie, a apărut creierul de mamifer

Acesta este întâlnit şi la majoritatea speciilor de mamifere. Mai poartă denumirea de sistem limbic şi este responsabil cu majoritatea emoţiilor noastre. Emoţia atracţiei sexuale, a geloziei, a sentimentelor de ataşament, de grijă faţă de pui (copii), emoţii precum invidia sau gelozia, ruşinea, tristeţea, dezgustul, supriza, durerea, bucuria şi plăcerea.

3. În dezvoltarea creierului nostru, urmează neocortextul, adică partea noastră logică şi raţională

Deşi este cea mai nouă apariţie în peisajul evoluţiei, este şi latura noastră cu cea mai mică putere, deoarece toate acţiunile noastre sunt influenţate de emoţiile noastre iar raţiunea şi gândirea ne servesc mai mult ca să justificăm comportamentele luate emoţional şi nu să luăm decizii logice la rece.

Aici însă, SUPRIZĂ. La ce-a de-a treia categorie nu îţi voi vorbi de raţiune pentru că nu are legătură cu emoţiile. Vom vorbi despre raţiune, logică şi minte la treapta potrivită, care este mai sus de emoţii pe turnul evoluţiei alfa.

A treia categorie de emoții am să o denumesc ”stări sufletești”.

Motivul este simplu. Nu toate emoţiile noastre vin din creier. Există o întreagă gamă de trăiri sufleteşti, mult mai rafinate, subtile şi profunde decât emoţiile de bază despre care deja am vorbit.

Iubirea spirituală, entuziasmul, pasiunea, compasiunea, empatia, stări diferite de conştiinţă şi foarte multe alte ”stări”.

Acestea se deosebesc radical de primele două categorii şi oricare dintre noi putem să facem diferenţa între o emoţie brută, cum este foamea sau agresivitatea şi o stare sufletească în care apreciem o melodie frumoasă.

Diferenţa este clară. Una este joasă, brută şi primară, cealaltă este subtilă, înaltă, superioară.

Şi astfel, cu puţină muncă, reuşim să adunăm la un loc totalitatea trăirilor umane. Unele vin din creier, altele vin din…

Şi aici, am să las loc de interpretare.

În funcţie de experienţa ta de viaţă, ai putea spune că vin din inimaă. Sau din suflet. Sau din chakra a patra, cea a plexului solar (adică tot zona inimii). Cert este un singur lucru.

Inima are un câmp electric în jurul ei care este de 100 de ori mai puternic electric decât creierul şi de 500 de ori mai puternic magnetic. Nu am să întru mai mult în detalii pentru că pentru mine este o certitudine, însă dacă doreşti, poți citi aici un material despre astfel de cercetări.

Aşadar, avem primele două categorii, emoţiile generate din creier care apoi ne invadează vasele sanguine şi transmit informaţia la celule făcând întreg corpul să simtă o emoţie şi avem stări sufleteşti , ca o energie generată de inimă, sufletul nostru.

Dacă dau o căutare pe google după emoţiile de bază, găsesc următoarea clasificare:

  • Tristețe / Supărare
  • Bucurie / Fericire
  • Furie / Mânie
  • Dezgust
  • Teamă / Frică / Nesiguranță
  • Surprindere
  • Rușine
  • Durere

Dar stai puţin!

Dacă din emoţiile de baza iau Frica şi Agresivitatea, le pot încadra în prima noastră categorie, ”luptă sau fugi”, instinctele noastre.

Apoi, dacă iau bucuria, dezgustul, suprinderea, ruşinea şi durerea, le pot încadra în a doua noastră categorie, creierul de mamifer.

Şi câinele se bucură, nu? Şi o maimuţică se ruşinează, nu?

Aşadar, până aici, nimic nou sub soare şi ce mă face foarte fericit e că încă odată, putem să facem clasificarea mea preferată.

Omul superior și omul inferior.

Vezi cum se leagă toate? În orice aspecte ale vieţii, putem să vorbim de omul inferior, mai orientat spre instincte şi emoţii de bază, omul-animal dacă vrei şi apoi omul superior, spiritual.

Partea distractivă e că aceste două laturi se află în fiecare dintre noi, şi sunt la fel de active. Evident, la unii predomină una din laturi şi aş spune, la o privire de ansamblu, că majoritatea oamenilor sunt în majoriatatea timpului în latura lor inferioară dar asta e rezervat pentru o altă discuţie.

Putem spune că omul inferior caută mici plăceri, omul superior caută împlinirea sufletească.

Omul inferior este sclavul emoţiilor inferioare, omul superior îşi dă voie să trăiască stări sufleteşti superioare.

Hai să recapitulăm. Avem așa:

1. Instincte și emotia de frică și agresivitate

2. Emoții mai complexe, universale pentru toate ființele de pe pământ, multe din ele comune cu alte specii de mamifere

3. Stări sufletești care ne pot eleva și duce la adevăratul nostru potențial de ființe spirituale

Vreau acum să le luăm pe rând şi să vedem cum anume putem să devenim acel om superior care îşi transformă emoţiile în unelte şi nu devine sclavul propriilor emoţii neînţelese care îl duc la comportamente greşite şi spre ratarea vieţii.

Având 3 niveluri de emoţii şi stări, avem nevoie de 3 niveluri de autocontrol şi putere.

Nivelul 1 : emoţii inferioare şi instincte primare – frică, agresivitate, panică intensă, izbucnire violentă, durere intensă şi punerea vieţii în pericol, activarea instinctului de conservare

Durata: scurtă (minute sau ore)

Unealta de putere pentru nivelul 1: Calmul

Omul calm este un om superior ce îşi domină instinctele. Dacă nu eşti calm, eşti prost. Devii agresiv, loveşti sau ucizi şi mergi la puşcărie 25 de ani sau pe viaţă. Ai fost animal câteva secunde şi ţi-ai ratat şansa de a avea o viaţă de fiinţă umană.

Care este caracteristica cea mai iubita la un om superior? Lucrul care ne face să spunem „uite un om matur emoţional!”

CALMUL.

Ce face calmul? Poate să controleze instinctele și emotiile primare

Cum să fii calm

1. Schimbă focusul. Mută gândurile de la evenimentul ce provoacă starea de frică, agresivitate sau panică. Plimbă-te sau stai jos, în funcţie de ce simţi. Cel mai important, respiră adânc de mai multe ori. Prin respiraţie, se oxigenează creierul şi astfel el este ajutat să lase gândirea şi raţiunea să preia controlul. Bunicul meu m-a învăţat tehnica cu respiraţia când aveam emoţii înainte de a cânta la pian în faţa publicului.

2. Pune-ţi imediat întrebarea, în mijlocul stării emoţionale nedorite: ”cum s-ar comporta acum un om superior?” şi fă eforturi să rămâi stăpân pe situaţie, cu sânge rece şi să gândeşti care este comportamentul cel mai bun în acea situaţie.

3. Dacă poţi să pleci din acea situaţie, un somn bun va da un reset acestor emoţii care sunt de scurtă durată. Asta e partea bună. Aceste emoţii sunt scurte şi foarte intense, dar trec rapid. Dacă poţi să iei o pauză, ar fi minunat, tot timpul după o pauză deciziile luate sunt mult mai bune.

4. Dacă nu ai control asupra izbucnirilor tale instinctuale, e important să faci corpul să trimită hormoni care să contracareze hormonii fricii sau ai agresivităţii. Dacă poţi, fă imediat un efort fizic intens. Flotări, genoflexiuni sau fugă. Epuizează hormonii ce provoacă starea nedorită.

5. Meditaţia te va ajuta enorm să poţi să faci faţă unei furtuni emoţionale de moment. Abilitatea de a fi calm se dezvoltă cu exerciţiul. Tot timpul întreabă-te ”ce ar face acum un om superior?” şi vei rămâne suprins de capacităţile tale.

Nivelul 2: emoţii simple şi complexe – îndrăgostirea şi atracţia sexuală, bucuria şi fericirea de scurtă durata, invidia, lăcomia, ruşinea, mândria, gelozia, lenea, desfrânarea, motivaţia şi multe alte emoţii pe care le simţim.

Durata: medie (ore sau zile)

Unealta de putere pentru nivelul 2: Virtuţile

Majoritatea emoţiilor de la acest nivel, vin pe perechi. Există latură negativă şi pozitivă. Plus şi minus. Ele nu pot exista simultan într-o persoană, aşa că dacă nu ai emoţia pozitivă, probabil că o ai pe cea negativă.

Aici e foarte potrivit articolul de aici.

Ni se spune că există 7 păcate capitale şi toate sunt cauzate de emoţiile omului inferior: mândria, invidia, iubirea de bani, desfrânarea, lăcomia, lenea, mânia.

Aşadar, pentru a ne vindeca de ele, este important ca prin exerciţiu, să practicăm virtuţi.

1. Compasiunea

Atunci când dai dovadă de aroganţă adu-ţi aminte de unde ai plecat. Care e virtutea care compensează aroganţa? Compasiunea. Empatia proactivă, aplicată. Să-i înţelegi pe cei de lângă tine şi să şi faci ceva pentru binele lumii care te înconjoară.  E bine să fii mândru de tine şi de realizările tale, dar nu arogant.

2. Generozitatea

Să oferi fără să aştepţi înapoi, e calea sigură spre succes şi avere. Generozitatea este virtutea care compensează iubirea de bani şi de obiecte. Am fost educaţi să credem că trăim în resurse puţine şi că fiecare să ia cât poate. Legea valorii spune: cu cât dai mai mult, cu atât ai mai mult. Nu banii sunt măsura valorii, ci ceea ce ai de oferit ca om. Dezvoltă-ţi abilităţile şi talentele şi oferă valoare lumii. Banii vor veni ca efect secundar.  Cum se aplică principiul în afaceri şi în iubire? DAI pentru că ai de unde. Benficiile acestei atitudini? Culegi ceea ce semeni.

3. Iubirea și bunătatea

Încetează să te mai uiţi la capra vecinului. Comparaţia distruge suflete. În viaţă te compari doar cu tine însuţi. Anul acesta eşti o persoană mai evoluată decât anul trecut? Rezultatele tale de anul acesta sunt mai bune decât anul trecut? Dacă răspunsul e da, eşti pe drumul cel bun. Încurajează-i pe cei din jur să fie cât de buni pot ei să fie. Bucură-te de succesele celor din jur şi învaţă din ele. Nu încerca să minimalizezi eforturile altora şi nu descuraja când o persoană vrea să facă ceva, oricât de nebunesc ar fi.

4. Calmul și răbdarea

Este foarte greu ca dintr-un om nervos şi impulsiv să devii un om răbdător şi calm. Ţine de temperament. Totuşi, am fost martor la atât de multe situaţii în care munca de săptămâni, luni şi ani a fost stricată în 5 secunde din cauza nervozităţii şi a impulsivităţii încât nu pot decât să îţi recomand ca atunci când simţi că vei avea o reacţie emoţională, să părăseşti scena şi să te calmezi. Poţi strica prietenii, muncă, relaţii de iubire şi afaceri într-o clipă. Fă ORICE e nevoie să îţi controlezi emoţiile de furie şi nervozitate.

5. Temperarea

Umple-ţi viaţa cu activităţi interesante, fă sport şi lărgeşte-ţi cercul social. Dacă stai în fiecare zi în faţa calculatorului cu tonele de filme porno, e foarte greu să te abţii. Sexul şi masturbarea sunt lucruri fireşti însă odată ce le duci în extreme încep să îţi dăuneze. Lipsa lor sau excesul, ambele te vor afecta. Omul are nevoie şi de afecţiune şi iubire, şi de activitate sexuală. Caută să le ai pe ambele şi vei vedea cum puterea ta se va amplifica.

6. Moderația

Lăcomia o poţi rezolva impunându-ţi reguli alimentare şi consultând un nutriţionist. Educă-te în privinţa mâncării, află ce e bine şi ce nu pentru corpul tău. Caută să faci din mâncarea sănătoasă o investiţie. Mănâncă pentru a fi energizat şi sănătos ca să poţi să trăieşti o viaţă extraordinară, nu folosi mâncarea ca medicament pentru probleme emoţionale.

7. Hărnicia, zelul

Lenea este un păcat viclean. Atunci când te afli în zona de confort ai tendinţa să rămâi acolo. vestea proastă e că nu evoluezi atunci când ai sentimentul de căldurică din zona de confort. Când aveam 5 ani am auzit un îndemn care îmi răsună şi azi în minte. Nu ştiu de unde e şi cine e autorul, tot ce ştiu e că sună aşa:

” Ridică-te, ridică-te, ori ți-ai uitat chemarea? SUS, SUS!! Începe-ți OPERA!”

Nivelul 3: stările sufleteşti – entuziasm, optimism, iubire, creativitate, stare de flux, concentrare, împlinire sufletească, unitate cu tot ce există şi universul, extaz, pace interioară.

Durată: lungă (săptămâni, luni, ani şi chiar întreaga viaţă).

Unealta de putere pentru nivelul 3: Meditaţia şi practicile spirituale.

La acest nivel, nu există stări negative. Este starea naturală a omului spiritual. O înţelegere a acestui nivel şi o experimentare a lui, te face să nu mai fii trist niciodată, nici la moartea unei persoane iubite. Omul spiritual înţelege că moartea nu este un motiv de frică sau supărare ci un proces firesc de transformare şi o nouă etapă de existenţă.

Stările noastre negative ne sunt date atunci când suntem traşi în jos spre omul inferior. La nivelul superior nu există frică, ci doar iubire necondiţionată. La nivelul superior nu există frică de lipsuri ci doar senzaţia de abundenţă. Când eşti în starea ta superioară ştii că este foarte natural să fii fericit şi că întreg universul are grijă de tine, chiar şi când te pune la încercare, o face pentru a-ţi mai da o unealtă şi o putere suplimentară în arsenalul tău.

Cum devenim proprii noștrii stăpâni?

Păi în primul rând, ne dominăm emoţiile inferioare pentru a nu ne domina ele pe noi. În al doilea rând, învăţăm să trăim cât mai mult stări sufleteşti superioare.

Tot ce este nevoie pentru a-ţi face o viaţă superbă este o intenţie. Doar că lumea ştie atât de puţine despre cât de multă putere posedă încât e aproape mister. Doar luând o decizie în minte şi suflet poate schimba instant o realitate cu o alta.

În filmul The Great Gatsby este o scenă genială care ilustrează perfect ce vreau să spun şi eu azi.

În cameră, Gatsby, Tom şi Daisy.

Gatsby, eroul principal, bărbatul fatal, super bogat, cu o super personalitate, este îndrăgostit de Daisy de 5 ani de zile şi după o muncă titanică în aceşti 5 ani, se află la momentul adevărului, decis să o fure pe Daisy de sub nasul lui Tom.

Tom este căsătorit cu Daisy însă Daisy îl iubeşte în secret pe Gatsby, au deja o relaţie ascunsă şi planul este făcut ca ei doi, amanţii, să îi spună lui Tom, soţul, că ei se iubesc şi că destinul lor e să fie împreună iar Catherine îl va părăsi pe Tom, pentru a se căsători cu Gatsby.

Până în acest moment al filmului, Gatsby este un bărbat căruia nu ai cum să îi faci faţă iar Tom, un bărbat uşuratic ce nu pare foarte cu picioarele pe pământ.

Este clar că Gatsby îl va face praf în confruntarea finală, prin personalitatea lui, mai ales că are avantajul că şi Daisy îl iubeşte şi vrea să fie cu el.

Şi acum, începe o minunată întorsătură de situaţie.

Cărţile sunt date pe faţă şi fiecare spune ce simte. Tom o face pe Daisy să recunoască că îi iubeşte pe amândoi bărbaţi şi îl face pe Gatsby să îşi piardă controlul emoţional şi să sară la bătaie.

În câteva secunde, rolurile sunt inversate şi munca de 5 ani a lui Gatsby se duce la vale ca o alunecare de teren.

Totul din cauza celor 5 secunde în care şi-a pierdut controlul emoţional şi a devenit agresiv fizic. Gatsby îşi dă seama imediat de greşeală, îşi cere scuze în faţa tuturor însă este prea târziu. Instinctul feminin al lui Daisy îi spune că Gatsby este un bărbat slab care în momentele cele mai grele va pierde controlul.

Tom devine bărbatul calm și stăpân pe sine care își apără căsnicia.

Gatsby devine ceea ce a fost tot timpul, bărbatul adolescent emotiv care şi-a îngropat demonii în pivinița sufletului, crezând că i-a ucis, doar că aceştia au aşteptat până când Gatsby se află în cel mai important moment al vieţii lui şi au răbufnit, pedepsindu-l astfel pentru că i-a ignorat cinci ani şi a vrut să îi îngroape.

Daisy suferă un şoc şi îşi dă seama că bărbatul adevărat este soţul ei, Tom, pentru că în faţa unei crize, este cel care rămâne drept şi nemişcat în faţa furtunii emoţionale.

De aici, totul o ia la vale şi Daisy sfârşeşte prin a rămâne cu soţul ei.

Aceasta este puterea stăpânirii emoţiilor sau dezastrul pierderii controlului asupra lor.

Alege să devii stăpânul emoțiilor tale.

Știu că de multe ori este greu să conștientizezi anumite stări și emoții. Pentru a te ajuta am pentru tine cartea Ghidul Personalității Alfa ,carte ce te va ajuta să-ți schimbi atitudinea, mentalitatea și implicit rezultatele pe care le ai în viață.

Ştiu că acest articol este departe de a fi complet. Am nevoie să îmi scrii tot ce îţi trece prin cap despre ce ai citit şi să avem un dialog despre emoţii şi stări sufleteşti. Vreau să ştiu dacă te regăseşti sau nu în ce am scris şi pur şi simplu, cum vezi tu această lume a emoţiilor.

Legea respingerii – cum să îndepărtezi ce îţi doreşti din viaţa ta

Făcând o glumă pentru cineva care se plângea că se tot chinuie să atragă o chestie în viaţa sa, chestie care nu mai vine, i-am spus că aşa cum există legi şi principii ca să atragi ceva, există legi şi principii pentru a respinge ceva. De la glumă a ajuns la o chestiune foarte serioasă şi astfel s-a născut acest articol.

Şi probabil dacă nu atragi un lucru, ceea ce faci, gândeşti şi simţi, respinge acel lucru pe care îl doreşti.

S-ar putea ca în fiecare zi să te îndepărtezi de o dorinţă a ta în loc să ajungi mai aproape.

Să luăm de exemplu, cele 3 mari domenii:

  • Sănătatea
  • Iubirea
  • Banii

Păi este evident că dacă tu îţi pui mare pe perete un panou de visuri în care eşti în cea mai bună formă şi pui poze cu modele de fitness, îţi repeţi afirmaţii pozitive ”sunt sănătos, frumos şi sexy” şi respecţi toate principiile legii atracţiei dar în acelaşi timp ai o cola de 2 litri şi o pizza mare lângă tine pe care o îndeși pe gât, ghici ce tocmai ai făcut?

Ai acţionat cu foarte multă pasiune şi determinare în favoarea RESPINGERII a ceea ce îţi doreşti.

Evident, ambele legi lucrează.

Şi atracţia şi respingerea. Doar că fapta este mai importantă decât vorba şi de aceea în legea atracţiei pentru tine au fost doar vorbe dar în legea respingerii au fost fapte grele.

Este de lăudat şi un mare prim pas că îţi doreşti sănătatea, corpul fain şi factorul de sexyness şi asta te face să începi să te gândeşti la modalităţi de a atinge acest obiectiv.

Să spunem că asta cântăreşte 10% din ceea ce e necesar pentru a atinge obiectivul.

Cum ar fi dacă ai susţine aceşti 10% şi cu fapte care să cântărească greu?

Ca de exemplu să bagi în tne mai puţine calorii decât consumi, să te antrenezi cu greutăţi de 3 ori pe săptămână pentru a creşte masa musculară şi a creşte rata metabolică, să mănânci mai multe legume şi hrană vie .

Ai avea deja 80-90% din obiectiv atins şi ai vedea că poţi să atragi ceea ce vrei în viaţa ta cu dorinţa, credinţa, perseverenţa şi FAPTELE potrivite.

Dacă în schimb rămâi doar cu panoul de visuri şi dorinţa, iar faptele tale care cântăresc 80% sunt în favoarea legii respingerii, balanţa înclină logic spre respingerea a ceea ce îţi doreşti.

Acum am dat exemplul cu corpul fizic pentru că orice tăntălău poate să îl înţeleagă. (sper)

În iubire şi bani există mult mai multă subtilitate.

Ce înseamnă atracţie şi respingere în iubire şi bani?

Păi de exemplu legat de bani, la fel ai panoul de visuri şi dorinţa de a face bani, deci cei 10-20% .

Dar FAPTELE în ce parte vor înclina balanţa?

Care sunt faptele care te apropie de dorinţa ta de a avea bani?

– să devii bun în ceea ce faci , să poţi să oferi valoare
– să ştii să vinzi ceea ce ai de valoare şi să atragi atenţia asupra a ceea ce ai de oferit
– să îţi dezvolţi abilitatea de a rezolva probleme
– să înţelegi principiile de funcţionare al banilor, al pieţei şi al economiei, să înţelegi de ce scot oamenii bani din buzunar ca să cumpere şi cum să te poziţionezi de cealaltă parte a tejghelei

Cât timp din cele 365 de zile ale unui an faci aceste lucruri care te-ar apropia de obiectivul tău?

Dacă nu faci nimic, s-ar putea să stagnezi dar STAI.

Se poate nu doar să stagnezi dar te poţi şi îndepărta de obiectiv aplicând principiile respingerii.

Din cauza frustrărilor pe care le dezvolţi tot din cauza ta şi a lipsei tale de acţiuni potrivite, începi să dezvolţi convingeri negative ca de exemplu ”doar dacă furi faci bani”. Aceste convingeri te fac să nu mai fii harnic şi productiv, să nu mai te bucuri de procesul de învăţare al facerii banilor şi astfel TE ÎNDEPĂRTEZI de obiectivul tău de a avea bani.

Acum nu mai e destul doar să aplici principiile legii atracţiei şi să munceşti pentru obiectiv, dar trebuie să faci muncă în plus pentru a uita convingerile proaste pe care le ai pentru că faptele tale sunt alimentate de convingeri.

Dacă tu crezi că nu poţi să ai bani, nici nu vei investi energie în asta pentru că vei crede că pierzi timpul şi ghici ce?

Faptele cântăresc cel mai greu.

Legat de iubire, din nou ceea ce crezi, convingerile tale, cântăresc foarte greu în favoarea sau defavoarea ta.

Poţi să atragi iubire, sex, parteneri de cuplu, o familie sau poţi să te îndepărtezi de aceste obiective.

În iubire ca şi în bani, pe cântar sunt puse lucruri foarte subtile.

Crezi că banii sau iubirea vin din exterior sau prin munca în interior de a deveni persoana competentă şi capabilă să primească aceste lucruri?

Dacă vezi acum un boschetar pe stradă, poate ţi-e milă de el, poate chiar îl şi ajuţi.

Dar îl iei în pat cu tine, faci sex cu el, începi o relaţie de cuplu? Eu îmi pun banii pe NU.

Ei bine, păstrând proporţiile, dacă nu ai iubirea pe care o vrei în viaţa ta (aici intră de la sex la familie toată paleta), s-ar putea ca persoana ta ideală, persoană care te-ar face să fii cu adevărat fericit şi împlinit să te vadă exact aşa cum vezi tu boschetarul.

Adică ţi-e milă de el, poate l-ai ajuta, dar nu l-ai lua în patul tău.

Poate că nu stai pe stradă şi ai ce să mănânci, dar eşti o povară şi nimeni nu vrea să aibă de-aface cu tine.

Acum, hai să te întreb, ce trebuie să faci pentru a atrage iubirea aşa cum o vrei tu în viaţa ta?

Trebuie să devii persoana pe care mulţi oameni o vor în patul, în viaţa şi în familia lor.

Și din nou, avem legea atracției și a respingerii.

Ceea ce îţi doreşti dar mai ales ceea ce FACI, vor determina dacă mergi înspre bine sau înspre rău iar oamenii pe care îi atragi în viaţa ta, sunt pe măsura a ceea ce eşti tu .

Un om de calitate nu acceptă în preajma lui oameni negativiști, deranjaţi emoţional, crizați, plângăcioşi sau victime permanente, oameni meschini şi invidioşi.

Există un lift din cel mai de jos etaj al iadului până în cel mai înalt etaj al raiului.

Se numeşte dezvoltare personală.

Şi asta facem noi aici. Urcă în lift, alege etajul şi nu uita. Poţi să mergi în sus sau poţi să mergi în jos, în funcţie de ce etaj alegi.

Un articol foarte strâns legat de atracţie şi respingere găseşti aici: Ce sa spun si ce sa fac acum ca sa imi rezolv belelele

As vrea să îmi povestești daca ai respins vreodată ceva din viața ta, ceva ce doreai sa atragi. Astept mesajul tău mai jos.

Pentru a atrage lucrurile pe care le dorești în viața ta și pentru a o persoană autentică în viața de zi cu zi am pentru tine Ghidul personalității alfa – pentru liderii născuți din focul acțiunii.

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

Învaţă să-ţi vorbeşti – 3 tehnici ca să nu îţi mai spui singur prostii

Mă iau cu mâinile de cap când aud cum gândesc şi vorbesc mulţi dintre semenii din jurul nostru.

Semeni care nu îşi dau seama că aceste gânduri şi cuvinte sunt seminţele ce le plantează iar când culeg recolta, tot ei plâng şi se vaită că viaţa e nedreaptă cu ei.

NU! Viaţa este foarte corectă.

Şi ţi-a dat exact ce ai cerut. Nimic mai mult, nimic mai puţin.

Şi e doar vina ta dacă nu ştii să ceri.

O tehnică pentru a-ţi atinge scopurile şi visurile la foc automat este aici: Cum să îți dresezi SRA și să îți atingi scopurile și visurile la foc automat

Este uimitor cum pot să se saboteze oamenii atunci când deschid gura sau când rămân singuri cu ei înşişi.

De la Buddha, acum 2600 de ani care spunea: „Suntem ceea ce gândim, cu gândurile noastre facem lumea”, până la Napoleon Hill care zicea în 1937 : „autosugestia este singura cale de a schimba şi influenţa mintea subconştientă” şi până la majoritatea ramurilor psihologice de azi care spun obsesiv ” tot ceea ce ai este rezultatul gândirii tale”

Aşadar, cum gândim?

Foarte simplu. Folosim vocabularul ce îl avem pentru a gândi, pentru a sta de vorbă cu noi înşine, pentru că asta este până la urmă gânditul.

Un dialog interior.

Problema cea mare este că acest dialog interior se petrece de cele mai multe ori pe pilot automat.

Și de cele mai multe ori pilotul automat este setat pe negativ.

„Nu pot” – înainte să încerci.

„Mi-e frică” – de parcă nu ai şti că frica dispare doar făcând lucrul de care ţi-e teamă.

„O să eșuez” – și ce dacă? E singura cale de a progresa, prin încercare/eroare.

De la aceste gânduri scurte, la altele mai elaborate, se creează tipare de gândire şi vorbire care ne călăuzesc viaţa SPRE PRĂPASTIE.

Gândirea de victimă: „Ştiam eu că nu am noroc în viață. Numai mie mi se întâmplă rahaturile astea. Cu ce am greşit?”

Gândirea fatalistă, pesimistă: ”Nu mai rezist, e o povara prea grea, nu mai vreau să trăiesc această viaţă.”

Gândirea bârfitoare şi invidioasă :”Uite şi la prostii ăştia. Ce cocalari, ce gunoaie.”

Există foarte multe tipuri de gândire negativă şi ceea ce e cel mai nasol, e că ele sunt o otravă ce ucide lent.

Este dovedit în experimentele lui Masaru Emoto în studiul undelor cerebrale asupra moleculelor de apă, că ceea ce gândim ne influenţează corpul fizic, atitutinea, sănătatea şi rezultatele pe care le avem în viaţă, indiferent de domeniu.

Indiferent că e vorba de bani, sănătate sau iubire, nimeni nu a ajuns împlinit şi fericit gândind negativ.

MAI MULT, nu este destul că avem noi propiul flux de gânduri negative ce ne influențează direct ci avem o societate care are grijă să nu putem ieşi din acest cerc vicios.

Deschizi televizorul şi ştirile bagă frica în tine, te sperie cu violenţa, sărăcia, bolile şi apoi tot televizorul te pune să cumperi soluţiile. Mâncarea lor, medicamentele lor, produsele lor electronice, maşinile lor. O unealtă de marketing care distruge oamenii şi îi tratează ca pe obiecte care trebuie speriate, rătăcite şi îmbolnăvite şi apoi să le fie vândută soluţia.

Părinţii, prostiţi şi ei de mass-media vin şi eu cu alte gânduri negative şi ţi le repetă.

Prietenii tăi, în afară de cazul în care se ocupă deja cu dezvoltarea personală, îţi vor repeta şi ei precum papagalii ce au auzit la televizor sau de la părinţi.

Şi astfel, ai un cor întreg care te bombardează cu negativism.

Aici, in comunitatea Personalitate Alfa, evoluția începe schimbând gândirea și felul în care vorbim cu noi.

Apoi, după ce am devenit proprii noştri stăpâni , începem lupta şi cu cei din lumea exterioară, începem lupta pentru a-i salva pe cei care pot fi salvaţi de această boală cruntă: gândirea negativă, otrava minţii şi a sufletului nostru.

Gândurile şi cuvintele ce le vom planta în mintea şi sufletul nostru, sunt viitoarele recolte ce le vom culege.

Aşa cum ghinda devine stejar, cuvântul şi gândul devin fapta, comportament, obicei şi împreună, ele sunt chiar viaţa noastră.

Ce recoltă vrei să strângi?

De buruieni sau de hrană şi bunăstare?

Lucrurile pe care ţi le spui sunt de fapt o poartă către comoara ta interioară.

Louise Hay, în cartea sa, , spune așa:

”Unii oameni spun că afirmaţiile nu funcţionează, ceea ce este o afirmaţie în sine, dar realitatea este că ei nu ştiu să le folosească corect. De exemplu, ei îşi spun :”Devin din ce în ce mai prosper”, după care gândesc imediat ”Ce prostie, e clar că nu merge, nu sunt încă bogat”. Convingerea negativă se va materializa pentru că este repetată mai des, este crezută mai puternic şi este mult mai veche.”

Alţi oameni repetă o singură dată o afirmaţie pozitivă şi pentru restul zilei vorbesc negativ. De ce parte crezi că va înclina balanţa? Rostirea afirmaţiilor, deşi importantă, este doar o parte necesară dar nu suficientă. Contează ce faci în restul zilei, care sunt faptele tale pentru a ajuta gândurile să devină realitate şi care este mediul în care ajuţi aceste afirmaţii să se materializeze.

Dacă plantezi seminţe în pământ de slabă calitate şi recolta are de suferit.„

Tehnici pentru înlocuirea vocii negative din mintea ta

Tehnica 1 de înlocuire a vocii negative: Cititul

O tehnică foarte simplă, în care faci efort minim dar cu rezultate maxime. Înlocuiești corul de voci negative de la televizor, părinţi, anturaj şi chiar propria ta voce cu vocile, cuvintele mentorilor, înţelepţilor și eroilor tăi care îţi vorbesc.

Astfel, vei începe să pui în talerul gândirii pozitive o greutate care să te ajute să contrabalansezi greutatea gândirii negative ce te-a tras în jos până acum.

 Tehnica 2 de înlocuire a vocii negative: Materiale audio

Foloseşte timpul poate pierdut atunci când te deplasezi de la o locaţie la alta în timpul zilei, folosind orie dispozitiv portabil cu căşti la care se aude vocea autorilor tăi preferaţi care îţi vorbesc. Similar cu cititul, însă mai potrivit pentru atunci când eşti în mişcare, pentru a folosi la maxim timpul zilnic.

Tehnica 3 de înlocuire a vocii negative: Crearea de afirmații pozitive

Aceste afirmaţii pot fi folosite ca şi o rugăciune.

Îţi spun cu mâna pe inimă că tot ce am avut la început de drum, când am pornit în aventura dezvoltării mele personale, au fost un set de afirmaţii care erau foarte evoluate pentru mine.

Dar cineva în care am crezut mi-a spus că după ce îmi voi repeta zilnic, luni de zile şi poate ani aceste afirmaţii, voi deveni omul care îi spun minţii mele că vreau să fiu.

Şi aşa a fost. Rezultatele au început să apară după 30-60 de zile dar şi-au făcut simţit efectul cu adevărat după 6 luni de la plantarea lor în mintea şi sufletul meu.

Am plantat seminţele şi am cules recolta. Au trecut mulți ani de atunci şi afirmaţiile, care pe atunci care erau un vis aproape de neatins au devenit realitate şi apoi au rămas mici în urma mea.

Apoi, mi-am făcut propriul set de afirmaţii, pe care îl poţi vedea aici:

Acum ţi le transmit și ţie, iar dacă nu ai acum inspiraţie să îţi creezi propriile afirmaţii foloseşte-le cu maximă încredere pe cele de la mine, până când îţi vei crea propriul set de afirmaţii.

Atunci când creezi afirmaţii, ele pot să se refere la acele domenii din viaţa ta care dor cel mai tare, unde ai cele mai multe probleme şi suferinţe.

 Aceste domenii pot fi:

  • Sănătate
  • Stimă de sine
  • Curaj
  • Carieră
  • Locuință
  • Familie
  • Bani
  • Înfățișare fizică
  • Viață sexuală
  • Relații
  • Rusine fata de cei din jur
  • Dependențe și vicii
  • Iertare de sine și a celorlalți

Mintea ta este o unealtă minunată în mâna ta puternică, sau un stăpân nemilos care te poate lega în lanţurile sclaviei.

Învaţă să îţi foloseşte mintea ca pe o unealtă ca să nu te folosească ea ca pe un sclav.

„Dacă un stejar de 30 metri ar avea mintea unui om, ar creşte doar până la 3 metri!” – Harv Eker

De asemenea pentru a te ajuta să obții mai ușor rezultatele dorite îți recomand cursul online Atitudinea și mentalitatea învingătorilor – acest curs este un training online de 6 săptămâni în care vei învăţa cum să câştigi competiţia cu tine însuţi, să devii o personalitate alfa cu o atitudine de învingător. Vei învăţa să iti aliniezi corpul, mintea şi spiritul pentru a-ţi atinge obiectivele şi pentru a-ţi transforma visurile în realitate.

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

 

Ce te pot învăţa oamenii din jur

Celalate articole din această serie sunt aici:

Evalueaza pe ce treapta de evolutie te afli

Ce m-a invatat corpul meu cand l-am ascultat

Ce m-a invatat umbra mea cand am privit-o

Ce m-au învăţat oamenii din jur?

 

Fiecare are un rol specific de a te învăţa ceva pentru evoluţia ta

Nici măcar un singur om nu este întâmplător în viaţa ta. Ducând lucrurile şi mai departe, în budism se spune că înainte de a ne reîncarna ne alegem inclusiv părinţii şi mediul în care ne vom naşte, care corespund cu lecţiile de viaţă pe care le avem de învăţat pentru a putea evolua din locul în care suntem.

Cred că fiecare dintre noi simte că oamenii din jur sunt în viaţa noastră pentru a ne învăţa lecţii iar mecanismul proiecţiei în psihologie dovedeşte ştiinţific că oameni din jur sunt ca niște oglinzi pentru noi.

Ne vedem calităţile şi defectele mult mai uşor în cei din jur decât în noi înşine. Există două emoţii puternice legate de această oglindire.

Admiraţia şi invidia. Atunci când invidiem calităţile unei persoane, ridicăm un blocaj între noi şi acea persoană şi oprim procesul de învăţare. Dacă admirăm în schimb o persoană, putem descoperi calităţile admirate în noi şi le putem dezvolta.

Din păcate mulţi oameni văd că unii au realizări şi în loc să îi admire şi să păşească şi ei pe calea evoluţiei şi a propriilor realizări se mulţumesc să atace persoana şi să îi găsească nod în papură. Este atât de clar că dacă ar admira acea persoană ar putea avea aceleaşi rezultate sau chiar depăşi rezultatele persoanei admirate.

Ca şi regulă de bază, pentru mine, oricine are rezultate pe care şi eu mi le doresc , este o persoană demnă de admirat. Asta îmi da o putere enormă de învăţare şi evoluţie.

De asemenea, aşa cum am discutat în materialul trecut, ne vedem nu doar în calităţile ci şi în umbra celorlalţi. Când cineva din jurul tău te enervează tare, opreşte-te şi caută în tine. Odată cu rezolvarea problemei la tine, vei vedea că vei putea să accepţi şi să îmbrăţişezi cu înţelegere persoana care odată te enerva şi asta înseamnă că eşti la un cu totul alt nivel de evoluţie. Sentimentul acesta de acceptare nu poate fi înlocuit cu nimic. Te face să te simţi zeu pe pământ.

Oamenii se califică şi se descalifică singuri prin acţiunile lor

Un alt lucru foarte interesant este despre comportamentul oamenilor din jur.

Mi-am dat seama că oamenii se califică şi se descalifică singuri prin ceea ce fac.

Dacă eşti o persoană cu bună dispoziţie, entuziastă, cu visuri îndrăzneţe, cu poftă de viaţă, probabil îmi va plăcea să te aud, să te ascult, să fiu în preajma ta şi astfel ne vom apropia şi vom deveni prieteni.

Dacă eşti o persoană pesimistă, tot timpul pusă pe ceartă şi pe critică, pe bârfe, cu emoţii negative, impulsivă, mă vei otrăvi şi pe mine cu emoţiile tale şi voi încerca să te evit.

Astfel, oamenii se califică şi se descalifică singuri prin comportamentul lor.

E valabil în relații de cuplu, în parteneriate de afaceri şi între prieteni.

Dacă accepţi abuzurile, ţi le meriţi în afară de cazul în care sunt accidentale. Aşa cum alegi să bagi în gură junk food, le fel alegi să fii abuzat.

Foarte mulţi oameni, pentru că nu cred că merită ceva mai bun, au o stimă de sine scăzută şi nu se iubesc pe sine suficient, atrag în viaţa lor oameni nesimţiţi.

Oameni care abuzează de ei.

Se poate întâmpla să nu cunoşti suficient de bine o persoană şi să îi dai ocazia să abuzeze de tine odată. Când ai simţit că eşti tratat cu lipsă de respect, e important să acţionezi proactiv şi asertiv şi să pui acea persoană cu botul pe labe. Nimeni nu te poate trata cu lipsă de respect fără acordul tău.

Dacă eşti într-o situaţie care ţi se pare fără ieşire între oameni care abuzează de tine, gândeşte-te la tot procesul prin care ai ajuns să fii între aceşti oameni. Tu i-ai ales şi alegi în fiecare zi prezenţa şi abuzurile lor.

Poţi oricând să pleci şi cel mai mare rău ce ţi-l poţi face este să tolerezi abuzurile repetate.

Iar abuzurile repetate sunt de multe feluri. Pot să fie fizice, emoţionale, verbale.

Dacă cineva te face să te simţi rău în mod constant, pleci sau îndepărtezi acea persoană.

Iubeşte-i şi acceptă -i pe cei din jur, nu e treaba ta să intervii în drumul lor şi rişti să le răpeşti lecţiile.

Dacă îi dai bani copilului fără ca el să înveţe valoarea banului, îl răsfeţi şi îi setezi drumul spre nenorocire.

Foarte mulţi oameni sunt foarte preocupaţi de schimbarea celor din jur: „cum să fac să îl ajut/schimb pe cel de lângă mine?”

Foarte simplu.

Două dintre cele mai preţioase lecţii pe care le-am învăţat în psihologie sunt:

– cea mai puternică armă pe care o ai să ajuţi alţi oameni este încurajarea. Funcţionează pentru oricine, la orice vârstă, indiferent de probleme.

– puterea exemplului e singura care educă alţi oameni. Vrei să îi schimbi pe alţii? Devino tu prima oară ce vrei să devină ei, dacă chiar îţi pasă. Dacă nu, lasă-i pe drumul lor.

Totuşi este foarte important să înţelegem că cei din jur au lecții la fel cum avem şi noi. Şi ei singuri trebuie să depăşească provocările devenind oameni mai buni şi mai evoluaţi şi de multe ori drumul evoluţiei trece prin multă suferinţă.

ASTA E!

Încetează să plângi de milă altora pentru că asta e lecţia lor. Dacă intervii, rişti să le răpeşti lecţiile.

Să spunem că eşti un părinte sau un partener de cuplu. Şi copilul tău sau partenerul de cuplu trebuie să înveţe lecţia banilor şi a valorii. Iar tu îi dai bani pentru că îl iubeşti. Şi apoi tu dispari din viaţa lui peste noapte. E ca şi când i-ai lua unui olog scaunul cu rotile sau cârjele. Îi faci mai mult rău decât bine.

Dacă vrei să ajuţi, cel mai bine o faci lăsând o persoană să se dea cu capul de pereţi rezolvând problemele.

Am fost uimit să văd cum oamenii ajung să îşi urască binefăcătorii tocmai din cauza faptului că prin ajutorul dat, i-au făcut dependenţi de ei.

Când simţi nevoia să ajuţi, ajută-te pe tine. Fiind tu o persoană puternică, faci mult mai bine lumii. Un cerşetor nu poate ajută alt cerşetor să îşi depăşească condiţia.

Încrederea în alţii vine din încrederea în tine. Cum sunt oamenii din oraşul tău?

Nu ai dreptul să te plângi niciodată de oamenii ce îi ai în jurul tău. Ei sunt acolo să te înveţe lecţii şi pentru că tu i-ai chemat în viaţa ta. De multe ori ne plângem că nu putem avea încredere în alţii dar hai să ne gândim. Ce putere au ceilalţi asupra ta?

Dacă cei din jur te păcălesc şi îţi trădează încrederea nu este pentru că eşti o persoană naivă, nu cunoşti natura umană suficient de bine şi ţi-ai aşternut singur calea spre a fi dezamăgit?

Am învăţat să îmi asum responsabilitatea pentru oamenii care îmi greşesc.

E vina mea că i-am adus în viaţa mea. Pot fi păcălit odată dar a doua oară deja e vina mea. Puteam să iau măsuri şi să mă protejez. De câte ori mi-a fost trădată încrederea am găsit puterea interioară de a zâmbi şi de a mulţumi persoanei ce mi-a făcut rău. M-a învăţat o lecţie extrem de preţioasă şi acum ştiu să mă apar.

Schopenhauer spune că banii furaţi au fost defapt investiţi. Ne cumpără prudenţa pentru data viitoare.

La fel e cu orice pierdere şi dezamăgire legată de oameni.

Dacă oamenii te tot păcălesc la infinit şi îţi tot trădează încrederea şi te mint, e pentru că nu ai învăţat nimic din experienţele precedente şi ei doar se străduiesc să te educe să nu mai fii un naiv.

Mi-ar plăcea să ştiu ce lecţii te-au învăţat pe tine oamenii din jurul tău.

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

Exit mobile version