Ne-am văzut, ne-am plăcut şi ne-am horărât, aşa, deodată, că vrem să facem pasul cel mare. Ei… ne-am horărât, vorba vine, nu ne-am hotărât deloc pentru că sunt foarte multe întrebări fără răspuns : ”dacă e prea repede?” , ”dacă va crede că numai asta vreau de la el?” , ”dacă o să creadă că sunt din … aia?”, ”dacă nu o fac îl pierd?” , ”dacă îl pierd după ce o fac?”, ”dacă nu mă iubeşte?” , ”dacă nu mă mai iubeşte după?” … nu pot trece toate întrebările pentru că tot articolul ar fi doar o suită de întrebări.
Trecem de acest pas, da? Ne uităm în oglindă şi punem întrebarea : ”vreau să fac dragoste cu el?” Dacă răspunsul e NU, revenim altădată, dacă e DA, trecem la pasul următor. Urmează o altă suită de întrebări : ”unde?”, ”când?”, ”cum”. Presupunem că ştim răspunsul la întrebarea ”cu cine?” – glumesc, evident. Să le analizăm pe rând:
Unde? Undeva unde e linişte şi nu ne deranjează nimeni. La el acasă nu prea merge pentru că, inevitabil apare întrebarea ”câte fete au mai fost aici?”, plus că o cameră masculină e o cameră fără jucării de pluş şi cu un aer cam … rigid. La mine acasă nu prea merge pentru că o cameră de fată este o cameră plină de visuri despre feţi frumoşi pe cai albi…
Prima dată este o experienţă de neuitat, unică pentru o fată, puţin dureroasă şi care n-ar trebui asociată cu jucării şi diplome. Un alt oraş, străin, este bun… tot pentru … adrenalină. Nu face bine la creier şi nu va genera decât un atac de panică. Să te simţi singură cu un bărbat, fără nimeni cunoscut alături, într-un loc unde nu ştii cu ce ajungi la gară să poţi fugi mai repede este bine de evitat.
Cel mai bine este un loc neutru, nici la el, nici la mine, un loc cât de cât cunoscut pentru că siguranţa este dată de rutină. E bine de mers acolo înainte de marea întâlnire pentru recunoaştere şi studiu. Şi chiar foarte bine ar fi să dicutaţi despre ce şi cum aţi vrea să se întâmple. E ca un fel de repetiţie constructivă.
Pentru fetele care vor adrenalină, locaţia este foarte puţin importantă.
Când? În nici un caz între două trenuri. Trebuie timp şi răbdare din partea ambilor parteneri. E posibil să nu meargă din prima. Nu este nimeni de vină şi nimeni nu ar trebui să renunţe dacă nu merge … din prima … nici din a 2-a… Fetele se pot bloca din cauza temerilor şi dispare… atracţia, iar băieţii din dorinţa de a demonstra cât sunt de bărbaţi, e posibil să fie mult prea stresaţi pentru a se putea relaxa. Şi dacă le place foarte mult fata şi ea începe să tremure, sigur nu mai vor nimic decât să iasă din camera aia şi să se termine odată. Asta e, va urma o altă dată…
Cum? Aici e simplu şi trebuie discutat şi hotărât de comun acord cum va fi. Surprizele sunt extraordinar de plăcute dacă nu sunt … surprize. Să mă explic! El vine cu garoafe şi eu vreau trandafiri, ups, el în costum şi eu în jeanşi, ups, …etc. Sunt detalii, foarte, foarte mici dar care din păcate, sunt hotărâtoare. Cred că toate aceste amănunte ar trebui discutate înainte. Asta ca să nu mai vorbim că fetele şi băieţii pot fi alergici la diferite mirosuri, parfumuri… cum să te săruţi dacă nu mai termini de strănutat din cauza alergiei? Deci… discutăm… tot!!! De la cum ne îmbrăcăm, lejer sau business până la admosfera romantică din cameră cu sau fără petale (pe mine mă gâdilă şi mă enervează), cu sau fără lumânări parfumate (atenţie la alergii), dacă este duş în cameră, dacă se poate fuma acolo, dacă se poate dormi acolo sau este rezervată până la 2 dimineaţa şi trebuie chemat taxiul că autobuzele nu circulă la ora aceea. Mai sunt şi alte detalii mai mult sau mai puţin relevante şi mai mult sau mai puţin … stresante.
Am stabilit unde, când şi cum, trecem la pasul următor: nu facem nimic din ceea ce nu ne caracterizează!
Mare atenţie fetele!!! Părul trebuie prospăt spălat, scurt, mediu sau lung şi … cam atât. Puneţi clame, fundiţe, melcişori şi orice altceva ce se poate scoate fără smulgerea podoabei capilare. Ne ducem la frizer altădată! O coafură exagerată vă va da un aer de pictură de Picasso care nu trebuie atinsă pentru că … se deteriorează. La fel şi un machiaj excesiv care… se ia. Băieţilor nu le plac urmele de ruj pe cămaşă şi în nici un caz… pe faţă. Optaţi pentru o coafură lejeră şi un machiaj casual – exclus văruitul – şi numai dacă asta facem zi de zi, alfel încep să ne usture ochii neobişnuiţi cu acest tratament şi vom lăcrima până se şterge machiajul. Cel mai rău caz şi care trebuie evitat este lăcrimarea unui singur ochi. Tunsorile asimetrice se poartă dar machiajul asimetric este doar … amuzant. Ne facem manichiura, pedichiura cu orice culoare sau cu ceva discret – depinde de preferinţe şi ne epilăm – o singură dată nu de trei ori! Este suficient o singură dată! Ajunge! Important e să fie peste tot şi tot important este epilatul cu cel puţin 3 zile înainte de mare întâlnire pentru că ar putea apărea iritaţii. Nu le vede nimeni dar noi ştim că sub genunchiul stâng este o bubiţă minusculă, roşie, care are legătură cu creierul mare şi provoacă deprimare. La fel şi micul coş de deasupra sprâncenei drepte apărut după pensare. Este o adevărată catastrofă dacă îl vede el! Mult mai bine este ca aceste treburi să nu apară. De ele depinde 100% starea noastră de spirit! Mare atenţie la igiena personală şi la mirosurile personale! Sunt tot felul de produse pentru igiena intimă, de preferat să folosim gelurile neparfumate pentru că nu au coloranţi şi nu produc reacţii alergice, iritaţii sau mâncărimi.
Lenjeria intimă e doar pentru noi, fetele. Negru, alb, roşu, roz va dispare… repede. Dar nouă ne place! Ne dă un aer sexy şi ne face să ne simţim feminine. Sunt toate culorile şi toate modelele, pentru toate gusturile. Nu ştim ce să alegem, întrebăm prietenele. Ideal ar fi să-l întrebăm pe tata sau pe cel mai bun prieten dacă reuşim să articulăm toate cuvintele din fraza :“vreau să fac dragoste, ce lenjerie să port?” Dacă nu putem nici măcar deschide gura, nu să mai şi întrebăm, rămâne varianta cu cea mai bună prietenă. Dacă ea nu ştie, a 2-a cea mai bună prietenă, a 3-a sau a 15-a şi dacă nu şi nu, soluţia de criză: google.
Am rezolvat tot. Nu lăsăm nimic nediscutat şi neanalizat pentru că aşa suntem noi fetele. Şi oricât de bine informate am fi, tot ne scapă ceva! Asta e! Şi provocările au farmecul lor!!! Dacă totul e ca la carte nu am mai avea ce povesti după, nu? Şi noi vrem să povestim… Nu ne panicăm indifferent ce am uitat să facem, există mobile şi există google şi găsim răspunsuri non stop la orice fel de întrebare.
Am intrat în cameră cu emoţii, foarte mari emoţii şi suntem singure cu el. Ideal e ca unul dintre parteneri să aibă ceva experienţă (băiatul), asta uşurează foarte mult lucrurile sau cealaltă variantă ideală, ca la ambii să fie prima dată şi atunci apare comicul de situaţie … sunt atât de jenaţi şi habar n-au ce să facă încât marea întâlnire va fi un fiasco, dar unul memorabil de care îşi vor aminti cu drag toată viaţa. Şi dacă se uită unul la altul şi vor începe să râdă, sigur va mai exista şi următoarea întâlnire, şi următoarea … şi …
Dacă unul dintre parteneri ştie cum să procedeze şi am să presupun că e băiatul, ce facem noi? Cel mai simplu… copiem. Ce face el facem şi noi. Nu e cazul să demonstrăm toate tehnicile citite pe google pentru că îşi va face o impresie total greşită şi oricum ne va prinde “cumâţa-n sac”. Teoria e teorie şi practica e altceva pentru că se învaţă experimentând şi de unde experienţă dacă e prima oară? Deci ce facem? Ce simţim! E atât de simplu! În primul rând ce vrem noi? Tandreţe şi siguranţă. Ne dorim să facem dragoste cu el dar ne e teamă de tot ce se întâmplă şi de tot ce nu se întâmplă şi de ce s-ar putea întâmpla şi de ce nu s-ar putea întâmpla. Nu uităm de metodele de contracepţie (prezervative, anticoncepţionale, ovule…) Am uitat? Nu-i tragic, există pilula de a 2-a zi!
Să nu uităm să râdem, fetele. Aşa îl ajutăm şi pe el! S-a încurcat în încheietoarea de la sutien? Ajută-l să-l scoată! Cel mai bine ar fi, pentru prima dată să facem un duş şi să ne echipăm cu bikini şi neglije-uri fără bretele sofisticare care necesită pregătire superioară gen ahitectură. Ce sens au cataramele şi lăcăţelele în afară de faptul că ne încurcăm în ele?
Am ajuns în pat şi ne simţim în siguranţă… sau nu. Cel mai bine este să vorbim şi să spunem că e ok sau … nu e ok. Plânsul nu este o soluţie şi-i va produce partenerului o stare de agitaţie şi neputinţă. Îl evităm da? Plânsul nu partenerul! E seara noastră sau ziua noastră şi avem voie orice: să fim alintate şi să alintăm, să fim mângâiate şi să mângâiem, să fim sărutate şi să sărutăm, într-un cuvânt să ne simţim bine. Nu vorbim de performanţe dacă este vorba de prima întâlnire de dragoste ci doar de bucuria de a fi împreună cu el. Avem voie orice şi, mai ales, ne putem opri oricând. Băiatul trebuie să ştie asta – am discutat deja că dacă ceva nu este ok, ne oprim – şi noi trebuie să fim conştiente că şi reacţia lui poate fi una negativă. Este posibil orice şi trebuie să acceptăm orice, important e să ne simţim în siguranţă şi să nu ne despărţim supăraţi. Între intrarea şi ieşirea din cameră, toate dar absolut toate, se fac de comun acord. Nu ne place-spunem, ne place-spunem, vrem ceva-spunem, nu vrem ceva-spunem. Orice fel de comunicare este permisă: verbală şi nonverbală şi oricare alta.
Prima experienţă este unică şi indiferent de ce se va întâmpla a 2-a zi, ea va rămâne acolo, în suflet, pentru totdeauna. Să facem din această experienţă ceva de neuitat şi pentru noi, fetele dar şi pentru partenerul nostru pentru că, dacă ne-a trecut prin cap că vrem să facem dragoste cu el, ar fi bine să şi facem. De ce să trăim toată viaţa cu întrebarea „ce s-ar fi întâmplat dacă?”
Mi-ar plăcea să transform lumea în cuvinte pentru că toţi trăim în aceeaşi lume, dar fiecare dintre noi o înţelege altfel. Suntem egali dar diferiţi: eu sunt o mică parte din tine, exact aşa cum tu eşti o mică parte din mine. Eu nu pot exista fără tine şi tu nu poţi trăi fără mine.
