Aşa de mult teoretizăm noi iubirea, atât de multe definiţii se încearcă şi atât de multe cuvinte ne-am obişnuit să povestim vorbind despre ea, încât se poate întâmpla ca uneori, din cauza acestor mituri care s-au creat în timp despre iubire şi nu neapărat cu toatele având substrat real, să apară confuzii importante pentru adolescenţi, pentru cei virgini sentimental şi afectiv care intră pentru prima dată într-o relaţie, îndrăgostiţi şi entuziaşti şi curioşi şi visători.

Iubirea doare! Iubirea provoacă suferinţă!

Nimic mai fals.
Iubirea vindecă, iubirea împacă, iubirea aduce după sine linişte şi bucurie şi grijă şi devotament şi atenţie şi stimă de sine și apartenenţa şi prietenie şi recunoaştere şi blândeţe şi mângâiere şi sex şi sex cu dragoste şi copii frumoşi şi..ştiam că n-o să mă opresc din explicaţii sinonistice, din adăugare la nesfârșit de atribute pozitive şi blânde şi bune..  care pentru toţi cei care iubesc cu adevărat şi împărtăşit, definesc iubirea.
Iubirea supără câteodată, da, dar nu doare precum o rană deschisă.
Iubirea doare într-o singură situație: atunci când ne pleacă. Când îi suntem indiferenţi.
Atunci răneşte ea, iubirea! Doar în lipsă, când nu-i împărtășită.
Avem nevoie de iubire ca de aer, aşa cum apa hidratează trupul, la fel iubirea hidratează sufletul.

În fine, alt mit total la fel de aiuristic, zice cum că iubirea se jură neapărat, căci altfel nu e dovedită ori credibilă!
Ori că iubirea ne ia din libertate, ne îngrădeşte permanent.

Iubirea dimpotrivă, înseamnă libertate! Tu o alegi, ţi-e opţiune, pe de altă parte.
Iubirea nu constrânge în vreun fel, iubirea te deschide şi te învaţă să vindeci frustrări, răni din copilărie necicatrizate, iubirea dezinfectează sufletul şi îl eliberează totodată.
Prin iubire înveţi să te cunoşti și să te accepţi. Iubirea te validează, te ajută să vezi calităţi, motive de apreciere, te determină să ai dorință de evoluţie.
Fără emoţia iubirii nu reuşeşti să te descoperi, nici să-i desluşeşti pe ceilalţi.
Fără iubire nu vezi lumina, trăieşti în întuneric, înfrigurat şi solitar şi trist şi plâns şi îngrădit de limitări proprii pe care tu însuţi te-ai obişnuit să ţi le impui involuntar, din neputinţă ori neînţelegere.

Iubirea înseamnă atracţie şi pasiune şi jurăminte.

Când ne îndrăgostim, categoric suntem atraşi sexual puternic de o persoană.
Orice atracţie sexuală puternică este totuna cu o îndrăgostire temporară.
Spun temporară, pentru că de multe ori poate fi vremelnică şi nu eternă cum avem senzaţia propabil că o vom simţi prin noi din clipa/ziua/săptămâna în care trăim sentimentul acesta minunat, de a fi îndrăgostit.
Nu întotdeauna şi nu toate aventurile îndrăgostite cu fluturi prin stomac tremurând nelinişti şi nerăbdarea sărutului, trec și în etapa următoare, a relaţiei asumate de cuplu.
După ce potolim un pic setea sexuală de început, începem să ne observăm atent potrivirile ori dimpotrivă, discrepanţele ce ne există.
Doar o bună compatibilitate, crearea unei camaraderii prieteneşti, hohotele de râs împreună, conduc pe mai departe la decizia de a încerca noi doi un parteneriat pe termen lung.
..care dacă se menţine satisfăcător în timp, fără conflicte, certuri, reproşuri şi suferinţe de o parte sau de cealaltă, ne va învăța taina iubirii, ne va dezvălui importanța ei şi ne va ajuta să trăim fericiţi şi împliniţi până la adânci bătrâneţi..!

Hahahah! Hai că am dat-o uşurel în basm, pare-se, uitând pe-alocuri ideea de la care am pornit!..aşa cum spuneam deci, atracţie+pasiune=îndrăgostire.

Iubirea nu se bazează însă doar pe aceste două elemente adunate şi numai atât, două emoţii superficiale şi vremelnice, contopite.
Iubirea este mult mai mult şi mai profund decât un sex romantic ori pasional ori cum îţi place ţie să îl mişti pe-acolo..  şi-am spus de o mie de ori cam cu ce vine ea la pachet şi ce reprezentare am eu despre ea, îţi aminteşti?

Atracţia şi pasiunea nu se menţin la intensitate crescută într-un parteneriat stabil.
Nu înseamnă însă că dacă se întâmplă astfel nu mai suntem iubiţi. Nici vorbă!
Înseamnă doar că suntem pregătiți să trecem într-o altă etapă de evoluţie. Păşim uşurel către o iubire matură, înţeleaptă, potrivită adultului.
..de aici nu rezultă că nu mai facem sex noi doi..hahahah..Doamne fereşte! cine-ar înţelege oare aşa degringoladă covârşitoare, cum să trăieşti iubind dacă nu ai şi intimitatea iubită mai câteodată, păi?!..cum aşa?

Facem de toate în continuare, stai liniştit, răsuflă uşurat! Uhh.. că numa’ povestind m-a transpirat și pe mine, un pic cam rece un sentiment straniu necunoscut..o emoţie nouă, neplăcută!
Subliniez încă o dată, să fie clar, că nici nu-mi pot imagina relaţie de cuplu neatinsă, lipsită de senzualitate.
Deci vom face sex cu dragoste mereu până la adânci bătrâneţi într-un cuplu frumos și compatibil care se iubește.
..tot evolutiv, încercând să ne descoperim atingeri noi, fantezii noi vorbite intim, care duc la experienţe sexuale importante noi în noi doi, aceiași doi.
Iubirea nu glăsuieşte şi nu se jură că iubeşte. Ea nu are nevoie de cuvinte mari pentru a fi veridică.
Iubirea simte și atât.

Adina Banea

Pesti cu Gemeni
Sangvinicul mă îmbracă într-un superficial selfiest, colericul îmi reproşează ambiţia ascunsă de un timp pe după colţ, melancolicul mă gândeşte şi mă protejează impunându-mi reguli ale societăţii pe care ador să le încalc în particular, iar flegmaticul m-ajută să-mi ţin doar oameni mişto prin jur. Sunt Adina Banea si-mi place numele meu.