Cele 6 mituri pe care le cred oamenii despre fericire

Cred ca doua subiecte sunt cele mai cautate de oameni in prezent prin cartile de psihologie, prin articole de dezvoltare personala sau la cursuri de toate felurile.

Cele doua subiecte sunt “increderea in sine”  si “comunicarea & relatiile”.

Ambele subiecte ascund in spate aceeasi dorinta normala de a cauta fericirea.

Iti amintesti cu siguranta de piramida nevoilor, dezvoltata de Maslow, care spune ca omul are o lista intreaga de nevoi pe care cauta sa si le implineasca.

Ce parere ai despre faptul ca atunci cand aceste nevoi sunt implinite, o sa ai parte de fericire mai mare?

Asa ar fi logic.

Daca esti sanatos, daca ai ce sa mananci, daca esti in siguranta, daca ai o relatie de cuplu si relatii sociale bune, daca esti iubit, respectat, atunci ai crede ca o sa fii automat si fericit.

Asa crezi doar cand nu ai inca aceste nevoi rezolvate. In acea etapa a dezvoltarii tale, tu crezi ca daca ai ceea ce iti lipseste, vei fi fericit.

Si este doar un pic adevarat si mult gresit.

 

Mituri despre fericire 

Exista o ramura a psihologiei care se ocupa de starea de fericire. Pare ciudat ca nu toata psihologia are in vedere fericirea ta. Pentru cea mai mare parte a psihologiei fericirea ta nu e importanta.

Psihologia s-a dezvoltat nu ca sa te faca pe tine fericit, ci ca sa poti sa functionezi normal, fara sa creezi mari probleme in societate.

Exista insa o ramura a psihologiei care e numita “psihologie pozitiva” care cauta metode si informatii despre fericirea ta.

Cand vorbesc oamenilor despre fericire, imi dau seama ca foarte multe lucruri nu sunt stiute despre asta.

Pare ciudat, dar e nevoie ca altcineva sa ne invete sa fim fericiti.

Ceea ce credeai pana acum despre fericire este probabil ori gresit, ori incomplet.

Asa ca vreau sa clarificam macar cateva lucruri in articolul de azi si sper sa iti fie de folos in viata.

 

Mitul numarul 1: 

”Ca sa fiu fericit trebuie sa imi indeplinesc dorintele, sa am tot ce vreau.”

 

Daca ar fi adevarat acest lucru, atunci oamenii bogati si celebri nu s-ar droga si nu s-ar mai sinucide niciodata. Insa realitatea este exact pe dos. Aflu din ziare si de la TV de o multime de oameni bogati si celebri care sunt depresivi si folosesc medicamente, droguri sau abuzuri de orice fel ca sa stoarca din ei o picatura de fericire.

Se pare ca nu accesul la resurse finaciare este calea spre fericire, ci de multe ori se intampla chiar pe dos.

O sa iti dau un exemplu un pic mai tarziu despre un studiu care a analizat tocmai gradul de fericire alcastigatorilor la loto. O sa ramai uimit sa afli care sunt concluziile stranii ale acestui studiu.

 

Mitul numarul 2:

”Nu ai ce sa faci ca sa fii fericit. Esti fericit doar daca ai acest noroc. E destinul, nu ai nicio putere tu.” 

Sunt oameni care cred ca fericirea este doar un noroc, ca nu poti face nimic daca destinul tau este unul trist.

Imi amintesc de o poveste in care o femeie, care toata viata a suferit, i-a cerut lui Dumnezeu sa ii usureze povara, sa ii ia de pe umeri “crucea” asa grea a destinului. Si i-a cerut asa de mult asta, incat Dumnezeu s-a indurat de ea si a luat-o sa ii arate toate “crucile” din lume, iar ea sa isi aleaga crucea pe care e in stare sa o poarte, destinul ei viitor.

Asa ca femeia s-a trezit intr-un loc, pe un deal, si privea in zare si vedea mii si mii de cruci diferite, unele mari si urate, altele mici, dar strambe, altele din aur, altele din lemn si nu se hotari pe care sa o aleaga. Pana la urma, a gasit o cruce, mica si usoara, o cruce care ei i s-a parut frumoasa si valoroasa. Asa ca a ales acea cruce si i-a spus lui Dumnezeu ca pe aceea o vrea. Iar Dumnezeu a inceput sa rada si i-a spus: “Femeie, aceasta cruce este chiar crucea ta, pe care ai purtat-o si pana acum, aceasta este singura care ti se potriveste si pe care o simti cea mai usoara”.

Fie ca dam vina pe noroc, fie pe destin, fie pe “crucea” pe care o purtam, toate acestea sunt doar metode de a scapa de responsabilitate. Credem ca daca altcineva sau altceva este responsabil pentru fericirea sau nefericirea noastra, nu ne mai simtim vinovati pentru ceea ce se intampla in propria viata.

Dar singurul vinovat sunt eu pentru tot ce mi se intampla. Norocul este doar o scuza a celor care nu vor sau nu stiu ce sa faca, cum sa actioneze.

 

Mitul numarul 3:

”Trebuie sa ai o relatie ca sa fii fericit, nu poti singur niciodata sa te faci fericit.” 

”Cum pot sa fiu fericit daca a plecat si m-a parasit?”

Fericirea e ceva ce tine de interiorul tau. Nimeni nu ti-o poate da, nimeni nu ti-o poate lua, pentru ca este a ta. Nimeni nu iti poate fura memoria, asa cum nimeni nu poate sa iti bage in minte alte amintiri, tot asa fericirea nu este in afara ta, ci in interior.

E greu si nu ai fost invatat sa cauti in interiorul tau. E poate cea mai grava greseala a Occidentului faptul ca nu si-a invatat copiii sa se analizeze, sa isi priveasca propria viata, propriul psihic.

In Orient lucrurile sunt un pic diferite. Acolo oamenii inca mai cauta in interior si mediteaza. La noi meditatia este luata in ras si ridiculizata.

Cine isi bazeaza fericirea pe celalalt are o mare problema. E ca si cand il desconsidera pe celalalt.  E ca si cand partenerul de viata este acolo cu scopul de a te face pe tine fericit.  Atunci devii dependent de partener. Iar dependenta naste monstri precum gelozia, frica, mania, frustrarea etc.  In timp ce tu crezi ca daca il tii pe partener lipit de tine asta o sa te faca fericit, se naste in tine acea dependenta de partener.

Iar de la dependenta mai e un singur pas pana la nefericire. Asa ca prin atasament, prin dependent, iti sapi singur capcana nefericirii.

Doar libertatea emotionala este cea care poate sa dea voie celor doi parteneri sa fie cu adevarat fericiti si sa se doreasca unul pe altul.

 

Mitul numarul 4: 

”Nu poti sa fii fericit daca esti bolnav si batran.”  

Starea de fericire e conectata cu starea de sanatate, dar nu depinde de ea. Daca te uiti la un copil care se joaca si se loveste in timp ce alearga, o sa observi ca plange un pic, apoi ii revine iar pofta de joc.

Totul se bazeaza pe capacitatea de adaptare a mintii. Mintea are capacitatea de a se adapta la suferinta fizica, la boala, la batranete.

Mi-l amintesc pe bunicul meu care, la aproape 90 de ani, voia cu indarjire sa isi cumpere cal. Corpul nostru simte batranetea si boala, dar mintea traieste o alta realitate.

Mintea traieste realitatea pe care i-o furnizezi tu prin gandurile tale. Mintea ta e ca o sala de cinematograf in care se deruleaza un film compus din gandurile tale.

Gandurile cele mai frecvente construiesc realitatea mintii tale. Tu poti decide realitatea in care sa iti traiesti viata, in functie de gandurile pe care le hranesti mai des.

 

Mitul numarul 5: 

“Trebuie sa fac terapie, sa merg la psiholog ca sa fiu fericit.”

De cele mai multe ori, psihologul la care mergi nu este nici el fericit. Asa ca cel mult poate sa te aduca pe linia de plutire, sa te scoata din groapa de melancolie si tristete in care ai cazut, dar nu poate sa te conduca spre fericire.

Psihologul, psihoterapeutul, te ajuta cu siguranta daca ai o problema. Dar el isi incheie misiunea cand ti-ai rezolvat problema. Fericirea ta depinde in mica masura de psiholog.

Sunt putini psihologi care sa iau in calcul fericirea cuiva, pentru ca e dificil sa schimbi nivelul de fericire al unui om.  Tu singur trebuie sa te faci fericit. Fericirea e un mod de viata. Ajungi la asta prin autoeducatie, nu prin terapie.

Terapia are doar rolul de a te salva cand esti sub linia de plutire, cand te duci la fund. Dar apoi sarcina iti revine tie. Tu singur ai de analizat care e nivelul tau de fericire si daca esti multumit de propria ta fericire.

 

Mitul numarul 6: 

“Nu pot sa fiu fericit decat pe perioade foarte scurte, atunci cand se intampla ceva ce ma face fericit.”

Stiu multa lume care nu a simtit de mult timp starea de fericire. Asa ca in lipsa fericirii uneori ai tendinta sa te multumesti cu mai putin. Asa ca faci tot ce poti ca sa te distrezi si sa te bucuri un pic, sa fii un pic vesel.

Bucuria si veselia nu sunt decat umbre ale fericirii.

Bucuria si veselia presupun agitatie si consum de energie, mintea este atunci concentrata pe ceva exterior, de unde iti extragi acea bucurie. E ca si cand tu preschimbi energia ta in bucurie.

Fericirea difera mult de bucurie si veselie prin faptul ca atunci mintea si tot corpul tau sunt linistite. Fericirea se caracterizeaza printr-o stare de liniste mentala si relaxare fizica.

Impreuna cu fericirea se amplifica si alte functii emotionale si mentale de care ai nevoie:

– vitalitatea (fericirea iti da energie, nu o consuma)

– spontaneitatea (autenticitatea in comunicare si relatii)

– increderea (fericirea este cel mai puternic stimulent al increderii in tine)

– iubirea (vine la pachet cu fericirea, dar citeste nota mai jos ca sa iti explic de ce e asa)

– starea de flux (creativitatea, apare tot ca urmare a opririi agitatiei mentale)

– atentia si inteligenta (atentia se indreapta mult mai usor spre interiorul tau si creezi conexiuni mai rapid)

– intelepciunea (prin efectul de unificare pe care il are asupra mintii, fericirea te face sa intelegi lucruri pe care anterior nici nu le gandeai)

 

Fericirea sta in tine atata timp cat ai mintea calma si linistita. Cand mintea devine agitate, fericirea dispare si se transforma intr-o bucurie de scurta durata. Asa ca pentru a pregati mintea ta ca sa inceapa sa simta fericire, primul pas este sa iti linistesti mintea.

O sa vorbim in viitor despre tehnici de meditatie care linistesc mintea si pregatesc terenul pentru fericire. Dar momentan vreau sa intelegi bazele psihologiei fericirii.

 

Nota:  Iubirea si fericirea sunt legate foarte strans. Iubesti atunci cand mintea ta se uneste cu persoana pe care o iubesti, cand cei doi sunt o singura fiinta, cand binele celuilat devine binele tau. Iar aceste fenomene se petrece la nivelul mintii, pentru ca nu iti face nimeni operatie sa uneasca cele doua corpuri si cele doua vieti. Asa ca mintea este cea care produce aceasta uniune. Atunci cand apare starea de fericire, gandurile se reduc, aproape ca dispar, mintea devine linistita si este dirijata usor; e ca si cand pe cer ar exista un singur nor si acela ar fi controlat de tine.

In momentul in care esti fericit si te gandesti la o persoana, apare automat fenomenul acesta de uniune mentala cu acea persoana, ca o empatie perfecta. Mintea ta este deja in stare de liniste datorita fericirii, asa ca ii e usor sa creeze puntea de legatura cu celalalt. In acel moment de conexiune, apare starea de iubire.

Am explicat prea complicat? Daca ai intrebari, te rog sa imi scrii un comentariu si iti dau detalii daca e ceva ce nu a fost clar.

 

Concluzie

Mai am sa iti spun despre cum sa-ti analizezi propriul nivel de fericire si de cei 6 stalpi psihologici ai fericirii. Am analizat ce anume fac si cum gandesc oamenii fericiti. Dar m-am lungit prea mult, asa ca o sa iti trimit data viitoare aceste lucruri.

Inainte de a te saluta, am nevoie de un mic ajutor din partea ta.

Te rog sa imi raspunzi la doua intrebari scurte:

1) Esti multumit de cat de des simti starea de fericire sau vrei mai mult?

2) Ce faci tu ca sa te simti fericit?

Te rog sa dai un scurt comentariu in care sa pui raspunsurile tale la aceste doua intrebari si daca ai neclaritati despre ce ti-am povestit azi, scrie-mi in comentariu si iti voi raspunde. Conteaza mult pentru mine sa cunosc parerea ta.

 

Te imbratisez cu drag,

Marius


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Iubirea nu e arţăgoasă.

Nici nu ceartă, nici nu-i convine vreun război dacă ea coexistă pe acolo.

Când simţi cu adevărat iubirea nu-ţi pui întrebări prea multe despre ceea ce înseamnă ea, nu ai nici incertitudine, trăiești în deplină armonie! Nu-ți vin nici gânduri când iubeşti, despre.. „dacă iubeşti”.

Când iubeşti nu răneşti voluntar aruncând cuvinte aspre, nu vrei când iubeşti să laşi vreun spaţiu de singurătate tristă neiubită îndeajuns, când iubeşti nu laşi un loc stingher să-şi facă loc în mod ciudat printre atâtea sentimente statornice, nu-l laşi nescris cu poezia pe care înveţi s-o scrii, deşi nu ştii vreo rimă potrivită, căci n-ai habar de vreun talent mai metaforic. Chiar deloc!

Citește și...  Iubirea începe cu tine!

Când iubeşti şi tot iubeşti şi nu te saturi de iubirea asta, ştii s-o îngrijeşti..înveţi s-o creşti în fiecare zi câte puţin, ştii să ţi-o faci simţită, s-o transmiţi mereu şi tot mereu cu viteză de gând învelit în dragoste şi blândețe și.. Dar câteodată, atunci când chiar iubeşti, păţeşti şi panică ori frică: ” Păi dacă nu mi-am explicat eu suficient iubirea? Și dacă astfel nu e înțeleasă? ” Tu chiar o simţi, știu! O simți rău rău rău!

Şi o trăieşti cotidian.

Când iubeşti pe cineva.. înveţi să povesteşti despre iubirea asta bună căci atunci când tu chiar iubeşti cu adevărat, vei şti să fii convingător în a teoretiza definiţii despre stări, despre trăiri şi sentimente!! Toate argumentele din lume vorbesc aproape singure prin discursul perfect pe care-l susţii tu, de obicei neîntrebat, firește te- năpăădesc din toate direcţiile replici de momente de iubire ce nu ştiai că ţi le ştii, dar vin de nu știu unde buluc toate peste tine povestind și celorlalți despre iubirea ta, lucruri pe care nu le citisei nici prin cărţi vreodată în explicații atât de coerente…!

Când iubeşti, atunci ştii că eşti un norocos dacă eşti iubit și tu la rândul tău.

Când iubeşti şi eşti iubit, atunci doar, simţi că ești viu! Că trăiești!!

Dragostea sună a plictis, probabil.

Poate părea chiar monotonă, dacă o auzi pe la alţii şi nu ţi-e potrivită, dacă tu încă n-o simţi ajunsă prin suflet. Dragoste sună poate a nimic..dar nimicul ăsta este tot, tot-ul pentru care noi ne naştem şi motivul pentru care trăim.

Şi dacă chiar iubeşti şi nu eşti fericit că eşti iubit la rândul tău, dacă nu ştii cât iubeşti..şi cât eşti de iubit, vei afla cumva într-un moment, nişte sentimente stranii, ce te vor ploua de pe peste tot în gânduri, te vor uda în lacrimi de supărare pe tine, în fiecare zi dormită cu suspine de regret, că ai lăsat iubirea aia de nu ştiai deloc că ţi-e prezentă, că ai lăsat-o să se răzgândească şi să fugă din iubirea de care ştiai, dar nu-ţi păsa.

Şi dacă tu iubeşti şi eşti iubit, dar nu ştii să iubeşti…atunci degeaba iubeşti.

Iubire înseamnă tot, deşi îţi sună a banal.

Deci, ia zi, ştii tu ce-i iubirea? C-aş vrea să mi-o explici şi mie. Doar un pic!!


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Timpul nu omoară iubirea. Oamenii o fac!1 reader now

Timpul nu omoară iubirea. Oamenii o fac! Timpul doar îi supune la teste – ce-i sincer rezistă, iar ce-i clădit cu nepăsare nu. Nu-l mai învinovăți pentru greșelile tale și nici nu-l folosi să te exonerezi.

Oamenii omoară iubirea cu egoismul lor, fiind într-o permanentă goană după fericire. Unii nu-nțeleg că fericirea în cuplu se obține, se trăiește și se pierde în doi. Ș-atunci, îi pun o frânghie de gâtul iubirii și-o sugrumă. Normal că se stinge, într-un final. Oamenii au tendința să omoare visurile, speranțele, încrederea, respectul, iubirea, doar pentru că scopul lor nu coincide cu cel de-alături. Și în astfel de cazuri, timpul este asemenea unui arbitru – ori lasă legea avantajului și relația continuă, ori îți dă roșu și te elimină.

Dacă tot ce ai construit cu celălalt este bazat pe interes, pe falsitate, pe minciuni, timpul va ruina tot ce aveți voi. O astfel de bază este șubredă – imaginează-ți un băț de chibrit care susține un pepene verde. Cât crezi că rezistă? Acum, fă analogia cu o relație – bățul de chibrit este interesul comun, iar pepenele verde interesul propriu.

Timpul chiar nu omoară iubirea dintre doi oameni. Timpul, dacă vreți, este un cel care-i obligă pe oameni să decidă ce se întâmplă cu ei. Dacă vor să trăiască o poveste frumoasă, o vor trăi până la adânci bătrâneți. Altfel, o vor trăi fix atât cât este cazul.

Omul sincer, omul altruist, omul empatic va construi mereu o fundație stabilă, pe care nimic nu o va putea dărâma. Chiar dacă, uneori, îi va fi dărâmat acoperișul, având baza, va putea reclădi – mai puternic, mai trainic, mai frumos. Vezi tu, timpul e de partea ta – poți trăi o viață întreagă iubind, dar doar dacă știi cum să o faci.

Așadar, data următoare când vrei să-l acuzi pe domnul Timp, adu-ți aminte că totul a fost în mâinile tale, iar tu ai decis ce vrei să se întâmple.


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Iubirea începe cu tine!

Iubirea începe cu tine!

Fericirea începe cu tine.

Iubirea toată începe tot cu tine.
Dacă nu vei şti cum se simt emoţiile astea două inițial în relaţie cu tine, cum poți măcar să crezi că le-ai putea stabili în relaţie cu altul?
Cu un străin?

Oamenii tot au tendinţa să afirme că li se-ntâmplă și lor să iubească cu tot sufletul uneori, mărinimos și darnic și generos..doar că aşa ştiu ei să iubească: nevorbit şi neauzit și doar în gând.

..doar că iubirea înseamnă şi deschidere printre altele.

Când te laşi deschis te năpădeşte realitatea cu angoase câteodată, da, fireşte, cu temeri şi incertitudini, cu suferinţă şi lacrimi..! în recompensă însă, cu iubiri şi cu bucurii şi cu speranţe.
..în plus cu o mulțime de alte lucruri întâmplate frumos.

Când însă te păstrezi închis și pe deasupra și-ncuiat cu două lacăte de siguranță , atunci nici iubirea nu o poți cunoaște cu adevărat, cu emoţiile ei vulcanice în trăiri vesele ori suferinde. Ori amândouă.
Pe care le simţi şi te pătruuund simţibil conștient.

Eu zic că doar așa trăieşti viața, aşa doar înveţi până la capăt și despre cine eşti tu în identitate: un om fericit care aplaudă iubirea, ori invers, unul asumat în tristeţe cu nefericire.

Ambele variante sunt corecte, ambele sunt în regulă, indiferent pe care ţi-o alegi a ta, indiferent pe care-o afli despre tine în reprezentarea ta în sine nemințită!

Important este să ştii cum îți există tot adevărul adevărat și obiectiv despre tine. Să ți-l accepți așa cum este mai apoi!
..pentru ca să nu pretinzi altora lucruri absurde ce nu se pot pretinde, care nu depind de ei în niciun fel pentru a te ajuta astfel să-ți aduci visul în realitate, pe care de altfel doar tu ești singurul și cel mai în măsură să îl împlinești.
Începând cu tine, intrând firesc, prietenește, într-o relație blândă cu tine, ți-ar fi primul pas.

Căsnicia nu a fost inventată pentru a te face pe tine fericit.
Sau așa credeai?
..tu trebuie să fii fericit dinainte, să ştii ce-i aia fericire dinainte de a intra într-un mariaj.
Dacă tu exişti singuratic şi nefericit de când te cunoști născut pe lumea asta, mai degrabă stai burlac!..pentru că dacă un suflet din acesta gol și nedeslușit se va căsători cu alt suflet din ăsta asemănător, aşa vor rămâne ei amândoi şi-n căsnicie împreună.
Nimic nu se va schimba, deşi îţi pui tu toată nădejdea şi speranţa că din minutul însurat, de-atunci înainte pe mai departe, vei primi pe tavă fericire cotidian!!..o vei servi delicatesă în fiecare seară câte înc-un pic prin mariajul tău ce trebuie să-ţi dăruiască şi iubire şi fericire şi tot ce nu ai ştiut tu vreodată să-ţi simţi personal.

Poate că nici n-ai căutat! Ori nu ţi-a trebuit ori ai confundat cu alte emoţii şi sentimente crezând că aia e! Că ai găsit-o!

Cum ne întălnim, pe de altă parte, potrivitul în relaţie? Sufletul pereche?
Cu grijă!
Știind exact ce ne dorim pentru noi alături să ne reprezinte în primul rând, știind cu exactitate ce ne mulțumește pe termen lung și ce ne-ar împlini sufletește pe termen și mai mult!

Serios, chiar trebuie ales cu grijă!
Îi trebuie observat atent comportamentul, reacţia, acţiunile şi nu neapărat remarcat vreun fizic impecabil, cel mai invidiat din lume din câte ai reușit tu să îndrăgostești, de către restul prietenilor tăi! În ascepțiunea ta, firește! Evident!

Vei trăi o viaţă alături de un om care comportă într-un fel ce ţie trebuie să-ţi placă.
Pe care ţi-e necesar să îl admiri şi să-l apreciezi pentru cum este şi cum  gândeşte şi cum înţelege şi nu doar pentru cum arată şi atât!

O înfăţişare plăcută atrage priviri, un comportament și o personalitate cumsecade, apropie suflet.

Asta îţi trebuie şi ţie, cred eu.
Un suflet care să te-apropie şi lângă care să te laşi şi tu deschis, apropiindu-l!

Dacă nu eşti însă fericit şi crezi că ai nevoie de altcineva pentru a înțelege fericirea, nici n-o să ajungi vreodată paac! fericit ca prin minune, brusc!

Căsnicia nu înseamnă dreptul câştigat la fericire prin celălalt, ci înseamnă construirea unei vieţi în doi împreună, tu cu celălalt.
Zilele îţi vor trăi la fel ca şi până înainte de a te trezi căsătorit: unele (ne)fericite, altele mai puţin (mult) vesele.
Dacă vei da atenţie sentimentelor tale negative te vei îndrepta însă categoric către un dezastru.

Zilele tale fericite încep întotdeauna cu tine!
Tu ești singurul responsabil de emoțiile tale.
Tu programezi gândul (ne)mulțumit emoțional cu tine, tot tu îți proiectezi un viitor cu tine (ne)fericit.
Tu ești cel care își apropie oamenii buni, tu îți așezi alături pereche de om cum trebuie și cum doar tu simți că ți s-ar potrivi pentru a dezvolta frumos iubirea cu fericirea ei cu tot.

Pe care deja tu știi să o trăiești.
Pe care ai acceptat-o benevol și cu inima deschisă în sufletul tău liber de gânduri negative și de conflicte interioare și de neasumări ori minus acceptări cu tine.

Căci tu ai ales drumul cel mai scurt.
Ador oamenii ăstia! Sunt cei mai frumoși și mai reali oameni din lume!
Zâmbesc fericirea în privire!
Așa-i și recunosc!


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Legea respingerii – cum să îndepărtezi ce îţi doreşti din viaţa ta

Făcând o glumă pentru cineva care se plângea că se tot chinuie să atragă o chestie în viaţa sa, chestie care nu mai vine, i-am spus că aşa cum există legi şi principii ca să atragi ceva, există legi şi principii pentru a respinge ceva. De la glumă a ajuns la o chestiune foarte serioasă şi astfel s-a născut acest articol.

Şi probabil dacă nu atragi un lucru, ceea ce faci, gândeşti şi simţi, respinge acel lucru pe care îl doreşti.

S-ar putea ca în fiecare zi să te îndepărtezi de o dorinţă a ta în loc să ajungi mai aproape.

Să luăm de exemplu, cele 3 mari domenii:

  • Sănătatea
  • Iubirea
  • Banii

Păi este evident că dacă tu îţi pui mare pe perete un panou de visuri în care eşti în cea mai bună formă şi pui poze cu modele de fitness, îţi repeţi afirmaţii pozitive ”sunt sănătos, frumos şi sexy” şi respecţi toate principiile legii atracţiei dar în acelaşi timp ai o cola de 2 litri şi o pizza mare lângă tine pe care o îndeși pe gât, ghici ce tocmai ai făcut?

Ai acţionat cu foarte multă pasiune şi determinare în favoarea RESPINGERII a ceea ce îţi doreşti.

Evident, ambele legi lucrează.

Şi atracţia şi respingerea. Doar că fapta este mai importantă decât vorba şi de aceea în legea atracţiei pentru tine au fost doar vorbe dar în legea respingerii au fost fapte grele.

Este de lăudat şi un mare prim pas că îţi doreşti sănătatea, corpul fain şi factorul de sexyness şi asta te face să începi să te gândeşti la modalităţi de a atinge acest obiectiv.

Să spunem că asta cântăreşte 10% din ceea ce e necesar pentru a atinge obiectivul.

Cum ar fi dacă ai susţine aceşti 10% şi cu fapte care să cântărească greu?

Ca de exemplu să bagi în tne mai puţine calorii decât consumi, să te antrenezi cu greutăţi de 3 ori pe săptămână pentru a creşte masa musculară şi a creşte rata metabolică, să mănânci mai multe legume şi hrană vie .

Ai avea deja 80-90% din obiectiv atins şi ai vedea că poţi să atragi ceea ce vrei în viaţa ta cu dorinţa, credinţa, perseverenţa şi FAPTELE potrivite.

Dacă în schimb rămâi doar cu panoul de visuri şi dorinţa, iar faptele tale care cântăresc 80% sunt în favoarea legii respingerii, balanţa înclină logic spre respingerea a ceea ce îţi doreşti.

Acum am dat exemplul cu corpul fizic pentru că orice tăntălău poate să îl înţeleagă. (sper)

În iubire şi bani există mult mai multă subtilitate.

Ce înseamnă atracţie şi respingere în iubire şi bani?

Păi de exemplu legat de bani, la fel ai panoul de visuri şi dorinţa de a face bani, deci cei 10-20% .

Dar FAPTELE în ce parte vor înclina balanţa?

Care sunt faptele care te apropie de dorinţa ta de a avea bani?

– să devii bun în ceea ce faci , să poţi să oferi valoare
– să ştii să vinzi ceea ce ai de valoare şi să atragi atenţia asupra a ceea ce ai de oferit
– să îţi dezvolţi abilitatea de a rezolva probleme
– să înţelegi principiile de funcţionare al banilor, al pieţei şi al economiei, să înţelegi de ce scot oamenii bani din buzunar ca să cumpere şi cum să te poziţionezi de cealaltă parte a tejghelei

Cât timp din cele 365 de zile ale unui an faci aceste lucruri care te-ar apropia de obiectivul tău?

Dacă nu faci nimic, s-ar putea să stagnezi dar STAI.

Se poate nu doar să stagnezi dar te poţi şi îndepărta de obiectiv aplicând principiile respingerii.

Din cauza frustrărilor pe care le dezvolţi tot din cauza ta şi a lipsei tale de acţiuni potrivite, începi să dezvolţi convingeri negative ca de exemplu ”doar dacă furi faci bani”. Aceste convingeri te fac să nu mai fii harnic şi productiv, să nu mai te bucuri de procesul de învăţare al facerii banilor şi astfel TE ÎNDEPĂRTEZI de obiectivul tău de a avea bani.

Acum nu mai e destul doar să aplici principiile legii atracţiei şi să munceşti pentru obiectiv, dar trebuie să faci muncă în plus pentru a uita convingerile proaste pe care le ai pentru că faptele tale sunt alimentate de convingeri.

Dacă tu crezi că nu poţi să ai bani, nici nu vei investi energie în asta pentru că vei crede că pierzi timpul şi ghici ce?

Faptele cântăresc cel mai greu.

Legat de iubire, din nou ceea ce crezi, convingerile tale, cântăresc foarte greu în favoarea sau defavoarea ta.

Poţi să atragi iubire, sex, parteneri de cuplu, o familie sau poţi să te îndepărtezi de aceste obiective.

În iubire ca şi în bani, pe cântar sunt puse lucruri foarte subtile.

Crezi că banii sau iubirea vin din exterior sau prin munca în interior de a deveni persoana competentă şi capabilă să primească aceste lucruri?

Dacă vezi acum un boschetar pe stradă, poate ţi-e milă de el, poate chiar îl şi ajuţi.

Dar îl iei în pat cu tine, faci sex cu el, începi o relaţie de cuplu? Eu îmi pun banii pe NU.

Ei bine, păstrând proporţiile, dacă nu ai iubirea pe care o vrei în viaţa ta (aici intră de la sex la familie toată paleta), s-ar putea ca persoana ta ideală, persoană care te-ar face să fii cu adevărat fericit şi împlinit să te vadă exact aşa cum vezi tu boschetarul.

Adică ţi-e milă de el, poate l-ai ajuta, dar nu l-ai lua în patul tău.

Poate că nu stai pe stradă şi ai ce să mănânci, dar eşti o povară şi nimeni nu vrea să aibă de-aface cu tine.

Acum, hai să te întreb, ce trebuie să faci pentru a atrage iubirea aşa cum o vrei tu în viaţa ta?

Trebuie să devii persoana pe care mulţi oameni o vor în patul, în viaţa şi în familia lor.

Și din nou, avem legea atracției și a respingerii.

Ceea ce îţi doreşti dar mai ales ceea ce FACI, vor determina dacă mergi înspre bine sau înspre rău iar oamenii pe care îi atragi în viaţa ta, sunt pe măsura a ceea ce eşti tu .

Un om de calitate nu acceptă în preajma lui oameni negativiști, deranjaţi emoţional, crizați, plângăcioşi sau victime permanente, oameni meschini şi invidioşi.

Există un lift din cel mai de jos etaj al iadului până în cel mai înalt etaj al raiului.

Se numeşte dezvoltare personală.

Şi asta facem noi aici. Urcă în lift, alege etajul şi nu uita. Poţi să mergi în sus sau poţi să mergi în jos, în funcţie de ce etaj alegi.

Un articol foarte strâns legat de atracţie şi respingere găseşti aici: Ce sa spun si ce sa fac acum ca sa imi rezolv belelele

As vrea să îmi povestești daca ai respins vreodată ceva din viața ta, ceva ce doreai sa atragi. Astept mesajul tău mai jos.

Pentru a atrage lucrurile pe care le dorești în viața ta și pentru a o persoană autentică în viața de zi cu zi am pentru tine Ghidul personalității alfa – pentru liderii născuți din focul acțiunii.

Per aspera ad astra

Pera Novacovici


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Toți visăm iubirea!

Toţi ne gândim cât de minunat este să iubeşti şi să fii la fel de iubit cum simţi și tu că iubeşti la rândul tău.

Eu aşa cred cel puţin, cred că ăsta ar fi țel de viaţă la modul majoritar, uneori probabil la nivel subconştient.

Toţi când prindem o persoană, un om, o speranţă de mânecă, am face imposibilul, dacă-l simțim al nostru…! Compatibil și complementar in viitor de timp din viață.

..fiecare după cum crede de cuviinţă: unul copleşeşte cu atenţii gestuale, altul cu multe carduri puse la-ndemâna persoanei iubite, alţii mângâie în somn..

Când iubim, manifestăm fiecare cum putem, cum ştim şi cum simţim, această iubire magică pe care o vrem împărtăşită şi pe care n-am risca s-o pierdem nici un milimetru.

Dar ce se-ntâmplă când deja o respirăm? Ce se-ntâmplă când suntem convinşi că ne există?!?
Când ea trăieşte, e certă, e lăsată în mâinile noastre, s-o manevrăm după bunul plac?!?

Ehh!! Asta-i problema!
..atunci, o renegăm!
” Ce spui?!? Mă iubeşte, ştiu! Şi eu iubesc la fel! Dar asta-i tot?!? Asta să fie tot?!?”

Brusc nu mai vrei nimic din ce-ai visat.
Mai bine rămânea neîmplinit visul iubirii, în stadiul de fantezie, nu-i aşa?!?
Decât obositor atâta în restricţii, în îngrădiri şi în probleme ce tot..nu mai există!!

C-aici, da, aici voiam s-ajung!
Când iubeşti cu totul şi eşti iubit la fel, s-au terminat problemele.
Nu mai ai conflict, nu mai ai planuri, nu mai ai om de convins că meriţi să fii iubit…și totuși zic că ea, iubirea, ar trebui să te copleșească cu nevoie de prezența persoanei ce-o iubești.
Ori poate mă înșel, și mulți o percep altfel; închisoare de gânduri noi, minus speranță fericită, sfârșit de bucurii temporare cu rătăcire bezmetică, neliniștită, într-un atemporal dansant.

Sună ciudat să începi să ai probleme, tocmai din lipsa problemelor ce nu ţi s-ar mai putea ivi. Ce nu se mai ivesc, de bine ce îţi e!
Sună anapoda, nu simți așa?!?..

.. dar pare că realitatea se mișcă în ritm anapoda, câteodată..!!
O fi firesc.


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Iubirea și miturile ei

Aşa de mult teoretizăm noi iubirea, atât de multe definiţii se încearcă şi atât de multe cuvinte ne-am obişnuit să povestim vorbind despre ea, încât se poate întâmpla ca uneori, din cauza acestor mituri care s-au creat în timp despre iubire şi nu neapărat cu toatele având substrat real, să apară confuzii importante pentru adolescenţi, pentru cei virgini sentimental şi afectiv care intră pentru prima dată într-o relaţie, îndrăgostiţi şi entuziaşti şi curioşi şi visători.

Iubirea doare! Iubirea provoacă suferinţă!

Nimic mai fals.
Iubirea vindecă, iubirea împacă, iubirea aduce după sine linişte şi bucurie şi grijă şi devotament şi atenţie şi stimă de sine și apartenenţa şi prietenie şi recunoaştere şi blândeţe şi mângâiere şi sex şi sex cu dragoste şi copii frumoşi şi..ştiam că n-o să mă opresc din explicaţii sinonistice, din adăugare la nesfârșit de atribute pozitive şi blânde şi bune..  care pentru toţi cei care iubesc cu adevărat şi împărtăşit, definesc iubirea.
Iubirea supără câteodată, da, dar nu doare precum o rană deschisă.
Iubirea doare într-o singură situație: atunci când ne pleacă. Când îi suntem indiferenţi.
Atunci răneşte ea, iubirea! Doar în lipsă, când nu-i împărtășită.
Avem nevoie de iubire ca de aer, aşa cum apa hidratează trupul, la fel iubirea hidratează sufletul.

În fine, alt mit total la fel de aiuristic, zice cum că iubirea se jură neapărat, căci altfel nu e dovedită ori credibilă!
Ori că iubirea ne ia din libertate, ne îngrădeşte permanent.

Iubirea dimpotrivă, înseamnă libertate! Tu o alegi, ţi-e opţiune, pe de altă parte.
Iubirea nu constrânge în vreun fel, iubirea te deschide şi te învaţă să vindeci frustrări, răni din copilărie necicatrizate, iubirea dezinfectează sufletul şi îl eliberează totodată.
Prin iubire înveţi să te cunoşti și să te accepţi. Iubirea te validează, te ajută să vezi calităţi, motive de apreciere, te determină să ai dorință de evoluţie.
Fără emoţia iubirii nu reuşeşti să te descoperi, nici să-i desluşeşti pe ceilalţi.
Fără iubire nu vezi lumina, trăieşti în întuneric, înfrigurat şi solitar şi trist şi plâns şi îngrădit de limitări proprii pe care tu însuţi te-ai obişnuit să ţi le impui involuntar, din neputinţă ori neînţelegere.

Iubirea înseamnă atracţie şi pasiune şi jurăminte.

Când ne îndrăgostim, categoric suntem atraşi sexual puternic de o persoană.
Orice atracţie sexuală puternică este totuna cu o îndrăgostire temporară.
Spun temporară, pentru că de multe ori poate fi vremelnică şi nu eternă cum avem senzaţia propabil că o vom simţi prin noi din clipa/ziua/săptămâna în care trăim sentimentul acesta minunat, de a fi îndrăgostit.
Nu întotdeauna şi nu toate aventurile îndrăgostite cu fluturi prin stomac tremurând nelinişti şi nerăbdarea sărutului, trec și în etapa următoare, a relaţiei asumate de cuplu.
După ce potolim un pic setea sexuală de început, începem să ne observăm atent potrivirile ori dimpotrivă, discrepanţele ce ne există.
Doar o bună compatibilitate, crearea unei camaraderii prieteneşti, hohotele de râs împreună, conduc pe mai departe la decizia de a încerca noi doi un parteneriat pe termen lung.
..care dacă se menţine satisfăcător în timp, fără conflicte, certuri, reproşuri şi suferinţe de o parte sau de cealaltă, ne va învăța taina iubirii, ne va dezvălui importanța ei şi ne va ajuta să trăim fericiţi şi împliniţi până la adânci bătrâneţi..!

Hahahah! Hai că am dat-o uşurel în basm, pare-se, uitând pe-alocuri ideea de la care am pornit!..aşa cum spuneam deci, atracţie+pasiune=îndrăgostire.

Iubirea nu se bazează însă doar pe aceste două elemente adunate şi numai atât, două emoţii superficiale şi vremelnice, contopite.
Iubirea este mult mai mult şi mai profund decât un sex romantic ori pasional ori cum îţi place ţie să îl mişti pe-acolo..  şi-am spus de o mie de ori cam cu ce vine ea la pachet şi ce reprezentare am eu despre ea, îţi aminteşti?

Atracţia şi pasiunea nu se menţin la intensitate crescută într-un parteneriat stabil.
Nu înseamnă însă că dacă se întâmplă astfel nu mai suntem iubiţi. Nici vorbă!
Înseamnă doar că suntem pregătiți să trecem într-o altă etapă de evoluţie. Păşim uşurel către o iubire matură, înţeleaptă, potrivită adultului.
..de aici nu rezultă că nu mai facem sex noi doi..hahahah..Doamne fereşte! cine-ar înţelege oare aşa degringoladă covârşitoare, cum să trăieşti iubind dacă nu ai şi intimitatea iubită mai câteodată, păi?!..cum aşa?

Facem de toate în continuare, stai liniştit, răsuflă uşurat! Uhh.. că numa’ povestind m-a transpirat și pe mine, un pic cam rece un sentiment straniu necunoscut..o emoţie nouă, neplăcută!
Subliniez încă o dată, să fie clar, că nici nu-mi pot imagina relaţie de cuplu neatinsă, lipsită de senzualitate.
Deci vom face sex cu dragoste mereu până la adânci bătrâneţi într-un cuplu frumos și compatibil care se iubește.
..tot evolutiv, încercând să ne descoperim atingeri noi, fantezii noi vorbite intim, care duc la experienţe sexuale importante noi în noi doi, aceiași doi.
Iubirea nu glăsuieşte şi nu se jură că iubeşte. Ea nu are nevoie de cuvinte mari pentru a fi veridică.
Iubirea simte și atât.


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Iubirea mi-e femeie

Dragostea nu-i lacrimă ce-şi plânge trist prin geană,
Iubirea nu-i nici fulger prin suflet pregătit să geamă,
Dragostea, iubirea ori..cum vrei tu să-i spui,
Te-ațâță tot mereu cu zâmbet, cu hohote hai-hui.

Te gâdilă, te răscoleşte, îți învelește cu rid vesel grija,
Te ia de mâna, te plimbă alergândă de-un călcai,
Îți ocolește ghinioane, șoptindu-ți vise bune prin obloane,
Te sare-ntr-un picior țop-țop-țop…!..de dragul lui.

Iubirea-ţi ciocăne prin geam cu stele multe,
Ți-adună picături de rouă și doar ca să sărute,
Iubirea te-nconjoară, oftând agale a plăcere,
Şi nu te vrea nicicând încovoiată cu durere.

Te mai şi-ncearcă..arareori, ce-i drept, prin sentiment,
Se mai și-nfurie când simte ton impertinent.
Dă din picior pufnind un nerv când este supărată,
Și-atunci când o numești femeie,
Când n-o mai strigi pe ea tânăra fată.

E prostănacă, nu? iubirea asta câteodată!
Nu prinde zbor de compliment inteligent.
Deodată! Brusc! și-așază fața ofuscată.
Și tace. Nu mai vorbește, nu mai reiese importantă.

Nu ştie că atunci când spui femeie,
Ești toată EA deja; n-o mai respiri nicicând a fost odată.
Nu-ţi mai e simplu o iubire și atât. Vreo fată.
E sensul tău cu totul de astăzi începând.

EA e cea destinată.

Mă bucur cu mine acum.
Stau liniştit şi-ascult geamul cum plouă.
Privesc o rază luuungă, ce vine cu zi nouă;
Zâmbesc cu mine-acum în timp ce-mi fierb cafeaua,
Întrezărind cu gândul un mâine alb ca neaua.

șiii..

Iubesc iubirea-mi femeie ce mi se tot preumblă.
Care-mi păşeşte ba-n față cu un pas, ba-n spate.
Timidă și tăcută.
Se-aşează cu mine și-i lângă mine tot mereu,
Mi se așterne pe aproape umbră.

Mă urmăreşte şi prin somn! Zici că-i nălucă;
O simt cum mi se pune-n braţe-ușoor..ușor..!
Zâmbind aidoma printre mine..ușor..ușoooor..!..

.. adoarme-ntr-un final satisfăcută.


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.