V-ați întrebat vreodată cu câte simțuri am fost dăruiți ca să ne bucurăm de ceea ce suntem, indiferent de starea în care ne aflăm? Practic suntem nelimitați în a ne bucura de viață !! Dați-mi voie să vă explic !
Cu toții ne dorim ca oamenii apropiați nouă, prietenii, rudele sau cunoștințele, chiar și copii, să se comporte cu noi într-un anume fel, conform unor așteptări personale conturate precis (care se definesc încă de când suntem mici) și deseori am trecut prin supărări repetate când ceilalți nu s-au comportat conform așteptărilor personale și pe care, cu siguranță, noi le-am fi împlinit fără greș, adică foarte corect și principial, cu multă răbdare și blândețe, cu înțelegere și compasiune, plini de iubire și înțelepciune…. Din fericire însă, nu toți am fost înzestrați cu aceleași daruri și suntem diferiți într-un mod fermecător și nici nu s-ar putea altfel, pentru că ce sentiment de împlinire și desăvârșire am mai avea, ce viață și ce lecții și sensuri noi am mai descoperi, trăind și comportându-ne mai mult decât perfect de la început, într-o desăvârșită compatibilitate ??? Însă această imperfecțiune proprie, pe care mulți o remarcă doar la alții, dar care ne caracterizează pe fiecare în parte și de care ne ciocnim în fiecare ceas, este cea care ne șlefuiește, cea care ne transformă, care ne deschide sensuri noi și poftă de viață, care naște în noi convingerea că nimic nu este întâmplător și există un sens pentru toate aceste nefericiri și supărări și așteptări înșelate, sens care ne definește ca ființe profund spirituale, asemănătoare chipului perfect a lui Dzeu.
Cred că sunteți de acord că toată lumea se naște cu simțuri, doar că unii le avem parțial dezvoltate, alții foarte dezvoltate, iar la unii abia se manifestă, însă toate simțurile (fără excepții) sunt daruri care ne transformă viața… De exemplu, simțurile elementare (de bază) care ne ajută să supraviețuim și să percepem realitatea: simțul vizual, simțul auditiv, simțul tactil, simțul olfactiv și simțul gustativ, putem să le considerăm dezvoltate diferit de la un om la altul și prin care percepem diferit același tablou, aceeași muzică, aceeași țesătură, aceeași floare și aceeași mâncare. Mai putem adăuga în listă și simțul intuitiv (mai dezvoltat la femei), sau simțul orientării în spațiu (mai dezvoltat la bărbați), simțul echilibrului, simțul temperaturii, simțul durerii și altele, dar pe care nu le considerăm ”simțuri de bază”, ce ziceți de simțul umorului, sunteți de acord că unii îl au mai dezvoltat iar alții nu-l au deloc, dar că este un dar de care ne bucurăm ca și de restul simțurilor ?? Cum vă simțiți în preajma oamenilor fără pic de umor, îi considerați oameni spirituali ?? Dar de simțul ridicolului ce părere aveți, cum sunt oamenii care nu au deloc dezvoltat simțul ridicolului în ei, cum vă simțiți în preajma unui om care n-are rușine? Dar de bunul simț ce părere aveți ? Considerați că este un dar pentru cei care dau dovadă de multă bunătate, vă place să stați în preajma lor ?
Un alt simț deosebit, pe care l-am perceput diferit la oameni dragi mie de-a lungul timpului, este simțul duhovnicesc și care reprezintă capacitatea omului de a-l percepe pe Dzeu, și care, probabil că ai înțeles deja, unii îl au, alții prea puțin și alții deloc… unii îl văd pe Dzeu în cele mai mărunte lucruri, în fiecare piatră, în fiecare adiere de vânt, dar și în mici gesturi de bunătate și o vorbă bună spusă la nevoie, pe când alții, deși li se întâmplă minuni ieșite din comun, nu doar că nu Îl văd dar Îl mai și contestă, și dau vina pe inteligența lor, pe cultura lor vastă ori pe banala coincidență și a norocului întâmplător. Acest simț duhovnicesc este și el un dar special, însă ca să te învrednicești de el, spun unii părinți, că trebuie să te străduiești prin încercare sinceră izvorâtă din dorința de schimbare, contează ascultarea și efortul depus în rugăciune, să simți și să înțelegi ce se petrece în interiorul tău, să nu judeci pe alții (ca fiind mai prejos decât tine), să ierți și să nu ții supărare, să ai răbdare, să fii milostiv și să iubești din toată inima ta și din tot cugetul tău pe cel care a creat totul pentru tine, pentru ca tu să simți cu toate simțurile tale (pe care le-ai primit în dar) ce minunat este să trăiești și să te bucuri de viață!
7 mai 2016
Editha
Sunt o simplă femeie, mamă, soție, soră, fiică totodată și un prieten devotat pe care te poți baza în orice circumstanță, mai sunt o femeie care crede că fiecare om poartă în inima sa chipul lui Dumnezeu, iar pentru unii dintre noi Dumnezeu poate exista încă un pic ascuns, pentru alții însă acesta trăiește evident și vizibil, si aceștia sunt oamenii vii care mi-au influențat cel mai profund viața, sunt oameni senini, blajini și care aduc cu ei multă dragoste și bunătate … de aceea și cred în faptul că oricine se poate schimba în bine depășindu-și neputințele proprii, dar această schimbare este posibilă doar cand vine ca un impuls din interior, ca o urmare firească într-un moment important al vieții trăite, și ne influențăm reciproc prin alegerile care le facem, cum ascultăm, cum vorbim, cum iubim și iertăm, cum înțelegem și cum ne acceptăm unii pe alții.
