Titlul este clişeic, sunt de acord cu asta. Bineînţeles că în cei douăzeci de ani ai existenţei mele, am învăţat mai mult de douăzeci de lucruri. Doresc să enumăr lecţiile de viaţă, promisiunile pe care mi le-am făcut, acele douăzeci de piese ale personalităţii mele care m-au schimbat definitiv.
1) N-am să încetez nicio secundă în viaţă mea să cred în iubirea sinceră, pură, aceea care te înalţă spre alte galaxii, ce-ţi transmite stele arzătoare sub stern, oprindu-ţi respiraţia. Oricâte dezamăgiri va fi nevoie să înfrunt, oricâte decepţii în întâlnirea cu substitute ale acestui sentiment, voi şti că undeva în lume iubirea aceea absolută există, iar eu o voi găsi.
2) Nu există o singură nenorocire, ele vin întodeauna în număr de trei. Aşadar, în faţa unui eveniment nefericit nu-mi voi da răgaz să mă aşez pentru a-l asimila, voi sta vigilentă în picioare, pregătită pentru suratele sale.
3) Dacă o situaţie-ţi pare fără rezolvare, te inundă impasul neputinţei, organismul se blochează îngrozit în faţa deşertăciunii în care te afli, trebuie să dormi. Dar nu există situaţie fără rezolvare. Într-adevăr, rezolvarile nu sunt întodeauna placate, nu ne vindecă magic rănile. Unele lasă cicatrici adânci, vizibile, cu care trebuie să inveţi să trăieşti. Dormi adânc, pentru a putea fi pregătit să întâmpini calculat răspunsul.
4) Atunci când te îmbeţi, împrumuţi fericirea alocată pentru a doua zi, cel mai probabil şi cu o dobândă scandaloasă. Nu cred în imposibilităţi, în general, dar pot afirma cu tărie că, după o noapte în care ai asimilat gustul înţepător al alcoolului, este imposibil să resimţi fericire în organism a doua zi. Cantitatea este direct proporţionată cu dobânda, dar punându-le pe hârtie, uneori este o afacere profitabilă.
5) Deciziile nu se iau când ai sângele înfierbântat, fie el ars de durere sau plăcere.
6) Nu-ţi pierde simţul umorului. Este cea mai atractivă însuşire a personalităţii tale. Când inima ţi se descompune, fă-o să zâmbească, spune-i o glumă. Arată-i că da, arată caraghios aşa lipită la nimereală cu ce-ai apucat, dar funcţionează când zâmbeşte.
7) Haosul are farmecul său. Siguranţa interioară este de-o frumuseţe fără cusur, dar uneori frumuseţea ne plictiseşte. Adrenalina declanşată în momentul producerii unui eveniment spontan te va face să simţi electricitatea tinereţii în fiecare venă. Haosul este viu.
8) Nu te supăra niciodată pe propria-ţi persoană. Nu eşti perfect, şi nu ai cum să ştii mai bine înainte să faci mai rău. Oricât de mare ţi-ar fi greşeală, supărarea este irelevantă. Susţine-te, înfloreşte, iartă-te.
9) Oferă fiecărui om (cel puţin) trei şanse. Nu două, presiunea celei de-a doua şanse este suficient de mare încât să atragă repetiţia greşelii. Fiecare om este construit diferit, având şansa să evolueze, să înţeleagă, să înceteze să dezamăgească. Oferă timp.
10) Doar tu decizi care-ţi sunt principiile. Trăim într-o societate disperată să ofere sugestii. Că ţi-e mai bine singur, că nu poţi trece peste diferite comportamente de natură conjugală. Nimeni nu poate decide asta pentru tine. Fericirea este infinit mai importantă decât mândria impusă manipulant de principiile celor din jur.
11) Înconjoară-te de oamenii pentru care ai face orice înainte să ai timp să clipeşti. Opreşte-te din a avea prieteni, caută să-ţi extinzi familia. În ultima jumătate de deceniu nu m-am simţit singură nici o fracţiune de secundă.
12) Găseşte-ţi activitatea care te deconectează de tristeţe. Urcă-te în maşină şi calc-o. Inoata până-n mijlocul mării şi ţipă; urcă-te pe o masă şi dansează-ţi sufletul până ţi-e greu să respiri.
13) Sinceritatea doare productiv. Oferită sau primită, sinceritatea este dezinfectarea unei răni sângerânde cu spirt. Binele nu este întodeauna nici plăcut la gust nici uşor de digerat. Arde, doare dar vindecă. Te eliberează, îndreptându-te către drumul evoluţiei.
14) Libertatea este cea mai intensă dstare. Este dovada încrederii în propria fiinţă, de a nu rămâne cu urme de lanţuri pe încheieturi. Libertatea este autentică în doi, pentru că atunci când iubeşti nu doreşti să-ţi închizi partenerul într-o carceră, doreşti să străbateţi lumea mână-n mână simţindu-le pe toate. Nu aştepta să ţi se rărească penele aripilor îmbătrânite.
15) Înţelege psihologia fiecăruia, motivele din spatele gesturilor. Dacă doreşti să înţelegi, nu gândi orbit de propriile mentalităţi gândeşte obiectiv, rece.
16) Nu trebuie să ştii ce vrei să faci în viaţă. Când o să găseşti lucrul acela care ţi se potriveşte o vei simţi. Îţi va tresări inima şi vei expira uşurat. Nu vei dori să mai cauţi, vei dori să te perfecţionezi.
17) Nu fi de acord cu expresia “totul este trecător”. Memoriile, învăţăturile, experienţele rămân tatuate permanent în interiorul sufletului tău. Tu, da, eşti trecător, dar amintirea ta nu trebuie să fie obligatoriu efemeră. Realizează ceva care să dăinuie etern, şi după sfârşitul călătoriei
18) Nu lăsa zilele să treacă pe lângă tine, nu fi indiferent, anost, plictisit. Nu fi gri. Trezeşte-te zâmbeşte-ţi, iubeşte, ajută, cere, tânjeşte, sărută, greşeşte, aleargă, luptă. Fii prezent, fii viu.
19) Nu-ţi subestima niciodată talentul. Exploatează-l! Este super-puterea ta, elementul tău magic. Este darul primit fără niciun fel de pretenţie, n-ai fost nevoit să lupţi pentru el.
20) Şi nu în ultimul rând, nu renunţa! Oricât de greu ar fi, oricâte lecţii ai învăţat, oricât de mult ţi-a fost dat să încerci, nu ceda. Păstrează-ţi speranţa, optimismul şi răbdarea. În cel mai rău caz, vei avea o listă lungă de lecţii de împărtăşit.
Tânără și fericită.
Sabina
