Cred ca doua subiecte sunt cele mai cautate de oameni in prezent prin cartile de psihologie, prin articole de dezvoltare personala sau la cursuri de toate felurile.

Cele doua subiecte sunt “increderea in sine”  si “comunicarea & relatiile”.

Ambele subiecte ascund in spate aceeasi dorinta normala de a cauta fericirea.

Iti amintesti cu siguranta de piramida nevoilor, dezvoltata de Maslow, care spune ca omul are o lista intreaga de nevoi pe care cauta sa si le implineasca.

Ce parere ai despre faptul ca atunci cand aceste nevoi sunt implinite, o sa ai parte de fericire mai mare?

Asa ar fi logic.

Daca esti sanatos, daca ai ce sa mananci, daca esti in siguranta, daca ai o relatie de cuplu si relatii sociale bune, daca esti iubit, respectat, atunci ai crede ca o sa fii automat si fericit.

Asa crezi doar cand nu ai inca aceste nevoi rezolvate. In acea etapa a dezvoltarii tale, tu crezi ca daca ai ceea ce iti lipseste, vei fi fericit.

Si este doar un pic adevarat si mult gresit.

 

Mituri despre fericire 

Exista o ramura a psihologiei care se ocupa de starea de fericire. Pare ciudat ca nu toata psihologia are in vedere fericirea ta. Pentru cea mai mare parte a psihologiei fericirea ta nu e importanta.

Psihologia s-a dezvoltat nu ca sa te faca pe tine fericit, ci ca sa poti sa functionezi normal, fara sa creezi mari probleme in societate.

Exista insa o ramura a psihologiei care e numita “psihologie pozitiva” care cauta metode si informatii despre fericirea ta.

Cand vorbesc oamenilor despre fericire, imi dau seama ca foarte multe lucruri nu sunt stiute despre asta.

Pare ciudat, dar e nevoie ca altcineva sa ne invete sa fim fericiti.

Ceea ce credeai pana acum despre fericire este probabil ori gresit, ori incomplet.

Asa ca vreau sa clarificam macar cateva lucruri in articolul de azi si sper sa iti fie de folos in viata.

 

Mitul numarul 1: 

”Ca sa fiu fericit trebuie sa imi indeplinesc dorintele, sa am tot ce vreau.”

 

Daca ar fi adevarat acest lucru, atunci oamenii bogati si celebri nu s-ar droga si nu s-ar mai sinucide niciodata. Insa realitatea este exact pe dos. Aflu din ziare si de la TV de o multime de oameni bogati si celebri care sunt depresivi si folosesc medicamente, droguri sau abuzuri de orice fel ca sa stoarca din ei o picatura de fericire.

Se pare ca nu accesul la resurse finaciare este calea spre fericire, ci de multe ori se intampla chiar pe dos.

O sa iti dau un exemplu un pic mai tarziu despre un studiu care a analizat tocmai gradul de fericire alcastigatorilor la loto. O sa ramai uimit sa afli care sunt concluziile stranii ale acestui studiu.

 

Mitul numarul 2:

”Nu ai ce sa faci ca sa fii fericit. Esti fericit doar daca ai acest noroc. E destinul, nu ai nicio putere tu.” 

Sunt oameni care cred ca fericirea este doar un noroc, ca nu poti face nimic daca destinul tau este unul trist.

Imi amintesc de o poveste in care o femeie, care toata viata a suferit, i-a cerut lui Dumnezeu sa ii usureze povara, sa ii ia de pe umeri “crucea” asa grea a destinului. Si i-a cerut asa de mult asta, incat Dumnezeu s-a indurat de ea si a luat-o sa ii arate toate “crucile” din lume, iar ea sa isi aleaga crucea pe care e in stare sa o poarte, destinul ei viitor.

Asa ca femeia s-a trezit intr-un loc, pe un deal, si privea in zare si vedea mii si mii de cruci diferite, unele mari si urate, altele mici, dar strambe, altele din aur, altele din lemn si nu se hotari pe care sa o aleaga. Pana la urma, a gasit o cruce, mica si usoara, o cruce care ei i s-a parut frumoasa si valoroasa. Asa ca a ales acea cruce si i-a spus lui Dumnezeu ca pe aceea o vrea. Iar Dumnezeu a inceput sa rada si i-a spus: “Femeie, aceasta cruce este chiar crucea ta, pe care ai purtat-o si pana acum, aceasta este singura care ti se potriveste si pe care o simti cea mai usoara”.

Fie ca dam vina pe noroc, fie pe destin, fie pe “crucea” pe care o purtam, toate acestea sunt doar metode de a scapa de responsabilitate. Credem ca daca altcineva sau altceva este responsabil pentru fericirea sau nefericirea noastra, nu ne mai simtim vinovati pentru ceea ce se intampla in propria viata.

Dar singurul vinovat sunt eu pentru tot ce mi se intampla. Norocul este doar o scuza a celor care nu vor sau nu stiu ce sa faca, cum sa actioneze.

 

Mitul numarul 3:

”Trebuie sa ai o relatie ca sa fii fericit, nu poti singur niciodata sa te faci fericit.” 

”Cum pot sa fiu fericit daca a plecat si m-a parasit?”

Fericirea e ceva ce tine de interiorul tau. Nimeni nu ti-o poate da, nimeni nu ti-o poate lua, pentru ca este a ta. Nimeni nu iti poate fura memoria, asa cum nimeni nu poate sa iti bage in minte alte amintiri, tot asa fericirea nu este in afara ta, ci in interior.

E greu si nu ai fost invatat sa cauti in interiorul tau. E poate cea mai grava greseala a Occidentului faptul ca nu si-a invatat copiii sa se analizeze, sa isi priveasca propria viata, propriul psihic.

In Orient lucrurile sunt un pic diferite. Acolo oamenii inca mai cauta in interior si mediteaza. La noi meditatia este luata in ras si ridiculizata.

Cine isi bazeaza fericirea pe celalalt are o mare problema. E ca si cand il desconsidera pe celalalt.  E ca si cand partenerul de viata este acolo cu scopul de a te face pe tine fericit.  Atunci devii dependent de partener. Iar dependenta naste monstri precum gelozia, frica, mania, frustrarea etc.  In timp ce tu crezi ca daca il tii pe partener lipit de tine asta o sa te faca fericit, se naste in tine acea dependenta de partener.

Iar de la dependenta mai e un singur pas pana la nefericire. Asa ca prin atasament, prin dependent, iti sapi singur capcana nefericirii.

Doar libertatea emotionala este cea care poate sa dea voie celor doi parteneri sa fie cu adevarat fericiti si sa se doreasca unul pe altul.

 

Mitul numarul 4: 

”Nu poti sa fii fericit daca esti bolnav si batran.”  

Starea de fericire e conectata cu starea de sanatate, dar nu depinde de ea. Daca te uiti la un copil care se joaca si se loveste in timp ce alearga, o sa observi ca plange un pic, apoi ii revine iar pofta de joc.

Totul se bazeaza pe capacitatea de adaptare a mintii. Mintea are capacitatea de a se adapta la suferinta fizica, la boala, la batranete.

Mi-l amintesc pe bunicul meu care, la aproape 90 de ani, voia cu indarjire sa isi cumpere cal. Corpul nostru simte batranetea si boala, dar mintea traieste o alta realitate.

Mintea traieste realitatea pe care i-o furnizezi tu prin gandurile tale. Mintea ta e ca o sala de cinematograf in care se deruleaza un film compus din gandurile tale.

Gandurile cele mai frecvente construiesc realitatea mintii tale. Tu poti decide realitatea in care sa iti traiesti viata, in functie de gandurile pe care le hranesti mai des.

 

Mitul numarul 5: 

“Trebuie sa fac terapie, sa merg la psiholog ca sa fiu fericit.”

De cele mai multe ori, psihologul la care mergi nu este nici el fericit. Asa ca cel mult poate sa te aduca pe linia de plutire, sa te scoata din groapa de melancolie si tristete in care ai cazut, dar nu poate sa te conduca spre fericire.

Psihologul, psihoterapeutul, te ajuta cu siguranta daca ai o problema. Dar el isi incheie misiunea cand ti-ai rezolvat problema. Fericirea ta depinde in mica masura de psiholog.

Sunt putini psihologi care sa iau in calcul fericirea cuiva, pentru ca e dificil sa schimbi nivelul de fericire al unui om.  Tu singur trebuie sa te faci fericit. Fericirea e un mod de viata. Ajungi la asta prin autoeducatie, nu prin terapie.

Terapia are doar rolul de a te salva cand esti sub linia de plutire, cand te duci la fund. Dar apoi sarcina iti revine tie. Tu singur ai de analizat care e nivelul tau de fericire si daca esti multumit de propria ta fericire.

 

Mitul numarul 6: 

“Nu pot sa fiu fericit decat pe perioade foarte scurte, atunci cand se intampla ceva ce ma face fericit.”

Stiu multa lume care nu a simtit de mult timp starea de fericire. Asa ca in lipsa fericirii uneori ai tendinta sa te multumesti cu mai putin. Asa ca faci tot ce poti ca sa te distrezi si sa te bucuri un pic, sa fii un pic vesel.

Bucuria si veselia nu sunt decat umbre ale fericirii.

Bucuria si veselia presupun agitatie si consum de energie, mintea este atunci concentrata pe ceva exterior, de unde iti extragi acea bucurie. E ca si cand tu preschimbi energia ta in bucurie.

Fericirea difera mult de bucurie si veselie prin faptul ca atunci mintea si tot corpul tau sunt linistite. Fericirea se caracterizeaza printr-o stare de liniste mentala si relaxare fizica.

Impreuna cu fericirea se amplifica si alte functii emotionale si mentale de care ai nevoie:

– vitalitatea (fericirea iti da energie, nu o consuma)

– spontaneitatea (autenticitatea in comunicare si relatii)

– increderea (fericirea este cel mai puternic stimulent al increderii in tine)

– iubirea (vine la pachet cu fericirea, dar citeste nota mai jos ca sa iti explic de ce e asa)

– starea de flux (creativitatea, apare tot ca urmare a opririi agitatiei mentale)

– atentia si inteligenta (atentia se indreapta mult mai usor spre interiorul tau si creezi conexiuni mai rapid)

– intelepciunea (prin efectul de unificare pe care il are asupra mintii, fericirea te face sa intelegi lucruri pe care anterior nici nu le gandeai)

 

Fericirea sta in tine atata timp cat ai mintea calma si linistita. Cand mintea devine agitate, fericirea dispare si se transforma intr-o bucurie de scurta durata. Asa ca pentru a pregati mintea ta ca sa inceapa sa simta fericire, primul pas este sa iti linistesti mintea.

O sa vorbim in viitor despre tehnici de meditatie care linistesc mintea si pregatesc terenul pentru fericire. Dar momentan vreau sa intelegi bazele psihologiei fericirii.

 

Nota:  Iubirea si fericirea sunt legate foarte strans. Iubesti atunci cand mintea ta se uneste cu persoana pe care o iubesti, cand cei doi sunt o singura fiinta, cand binele celuilat devine binele tau. Iar aceste fenomene se petrece la nivelul mintii, pentru ca nu iti face nimeni operatie sa uneasca cele doua corpuri si cele doua vieti. Asa ca mintea este cea care produce aceasta uniune. Atunci cand apare starea de fericire, gandurile se reduc, aproape ca dispar, mintea devine linistita si este dirijata usor; e ca si cand pe cer ar exista un singur nor si acela ar fi controlat de tine.

In momentul in care esti fericit si te gandesti la o persoana, apare automat fenomenul acesta de uniune mentala cu acea persoana, ca o empatie perfecta. Mintea ta este deja in stare de liniste datorita fericirii, asa ca ii e usor sa creeze puntea de legatura cu celalalt. In acel moment de conexiune, apare starea de iubire.

Am explicat prea complicat? Daca ai intrebari, te rog sa imi scrii un comentariu si iti dau detalii daca e ceva ce nu a fost clar.

 

Concluzie

Mai am sa iti spun despre cum sa-ti analizezi propriul nivel de fericire si de cei 6 stalpi psihologici ai fericirii. Am analizat ce anume fac si cum gandesc oamenii fericiti. Dar m-am lungit prea mult, asa ca o sa iti trimit data viitoare aceste lucruri.

Inainte de a te saluta, am nevoie de un mic ajutor din partea ta.

Te rog sa imi raspunzi la doua intrebari scurte:

1) Esti multumit de cat de des simti starea de fericire sau vrei mai mult?

2) Ce faci tu ca sa te simti fericit?

Te rog sa dai un scurt comentariu in care sa pui raspunsurile tale la aceste doua intrebari si daca ai neclaritati despre ce ti-am povestit azi, scrie-mi in comentariu si iti voi raspunde. Conteaza mult pentru mine sa cunosc parerea ta.

 

Te imbratisez cu drag,

Marius