De la avântul cu care intrăm în geamuri până la mersul pe (unele) tocuri ca sport extrem, cu toții avem momentele noastre de stângăcie. Unele însă insistă să se repete!
1. Pentru noi ergonomia și comuniunea om-habitat se traduce prin afecțiunea pentru toate colțurile mobilierului iar colecția de vânâtăi oferă exact mărturia fidelă a acestor sentimente. Ce spuneați de metoda modernă de tortură cu călcatul pe piese de Lego? Noi o readaptăm pe fiecare pietricică întâlnită pe stradă.
2. Cum inspirația va rămâne o izbucnire spontană, creativitatea ne ghidează spre a vedea în orice piesă vestimentară albă o planșă iar petele de sosuri, suc, vin, topping și, la naiba, chiar contact cu praful (unde l-om tot găsi?!) redau un act artistic complex în simbioza dintre pictură și happening.
3. Îi mai țineți minte pe cei care au distrus lucrări de artă fie spărgându-le, fie alunecând în ele? Cum protecția divină a fost alături de noi prin magazine dând materiale rezistente chiar și la zgârieturi pentru obiectele pe care dărâmandu-le a fost cât pe aci să le plătim, limităm conexiunea la cultură la albume și vizităm doar muzeele virtuale. Și chiar și așa, tot vărsăm cafea pe tastatură.
4. Neglijență studiată? Hai că am scăpat ieftin cu gulerele noastre veșnic întoarse, cămășile suflecate sau chiar prăvăliile deschise, putem oricum să o dregem invocând un fashion statement!
5. Bine că-i precis reglementat textul de lege pentru loviri și alte violențe că la câte coate, picioare, capete, genți împrăștiem în inerție, sigur am deveni și cazuri penale.
6. Din motive evidente și lesne de înțeles, n-avem servicii de masă sau seturi de pahare din materiale mai nobile decât plasticul după ce am spart ghinionul pentru nouă vieți!
7. Ce spunea vorba aceea din bătrâni? Că dacă ne împiedicăm pe la nunți ne cunoaștem marea iubire? S-or fi împiedicat și aleșii noștri pe drum de câte ori am reluat învoluntar datina, dar rămâne speranța că la ce julituri adunăm, sigur se lasă cu sentimente pătimașe!
8. Dacă ne-am abținut (mă rog, ne-a fost interzis toată viața, după n tapițerii recondiționate) să mâncăm în mașină, sigur uităm geamul deschis exact când ne împotmolim în noroi și accelerăm fioroși.
9. Manichiura noastră are întotdeauna model. Gravură. De amprente. Sau de… e un motiv abstract, un exercițiu de cubism, ok?
10. Prietenii întotdeauna trag deoparte orice persoană aflată în raza brațelor noastre când ținem ceva în mână.
Trăiesc din reverie, mi-e refugiu, hrană, antidot și catharsis. Văd fericirea într-o continuă căutare de basme, închinându-mă vibrației lor chiar și ca martor distant. Văd împlinirea doar fiind un timid învățăcel până-n ultima clipă.
