Trăiește-te iubindu-ți sclipirea morbidă !1 reader now

Ţi-aş smulge inima din piept. Dar tu nu ai în piept inima, ai inima -n tălpi şi tălpile-ţi sunt surde. Ţi-aş smulge sufletul din inima-ţi căzută la picioare, dar tu nu ai suflet ai un fum ce trece prin oase. Sufletul tău este cu numele, numele ce ţi-l poartă oricine îţi priveşte în ochii tăi sclipitori şi fazi. Sclipirea gândurilor tale lasă fără aer şi un vid neatins de misticismul întunericului. O micime străbate venele tale şi-ţi curge din străfundul venei un sânge alb străveziu. Noaptea în umbra stelelor, îţi juri că vei rămâne cel ce-l vorbeşti, dar în miezul soarelui te răstigneşti celui ce-ţi dă mai mult decât o litră de sevraj scurs pe picioare. În emisfera schizofreniei te-am iubit ca pe un stârv ce-şi iubeşte viermele, ce-i străbate trupul atins de mucegaiul căzut în morminte. Eşti mort demult şi umblii printre vii, printre cei ce-şi duc dorinţele orgasmului în patul conjugal. Dar tu ?

Tu îţi duci dorinţele dincolo de bolta nevăzută a emisferei glaciale şi îţi propui ca un simpu şi imperfect ghețar să-ţi facă, din dorinţa inimii altar. Îmi ești abscons, mă gândeam că metempsihoza la tine este terminată. Epatezi doar în lumina amintirilor. Constegnarea mea îmi împinge dincolo de granițele onoarei dorința de a te lăsa fără inimă. Sufletul tău să-l simt cum îmi alunecă printre degete. Să-l las să-mi curgă și să-l privesc cum stă în genunghi în fața mea cerându-și iertare. Nu știu cum sună vocea sufletul a iertare, dar tu cu siguranță ar trebui să auzi unde-ți este căzută inima. Inima un organ latent bătând de dorul vieții anterioare.

Citește și...  PREA DEPARTE

Trăiește-te iubindu-ți sclipirea morbidă !


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Publicat de

Mimi Hacichian

Sunt timp angrenat unei toamne, sau poate angrenat unei iubiri fãrã margini, ataşate unui vid lãuntric. Un vis şi mã uimesc la fiecare clipire. Un cãlãtor printe aştrii şi-mi place sã trãiesc într-o lume perfectã de dor. Sunt suma timpului meu paralizat de singurãtate. Sunt absolutul transformat într-o iluzie albastrã. Sunt definitivul iubirii adus la marginea fiinţei mele trãind cu sentimentul unei dragoste eterne. Dar când alunec în afara lumii, mã pot încondeia. Aşa sunt eu … Mimi !