Nimic nu este mai presus de noi1 reader now

„A existat o zi în viaţa mea când am întâlnit pe cineva care m-a făcut să vibrez la fiecare privire, să tremur la fiecare atingere, să mă bucur de fiecare zâmbet al ei.

Din acea zi, nu a trecut nicio clipă fără să îmi iau gândul de la ea, adormeam şi mă trezeam cu ea în gând, deseori o întâlneam până și în vise.

Fără să ştim ce avea să ne aştepte, ne-am promis unui altuia iubirea şi am început o poveste care rar îi este dată cuiva să o trăiască.
Iubire necondiţionată de nimic, pură că miile de versuri scrise în serile târzii sau în dimineţile cu soare.
Am ras, am plâns, am trăit şi am iubit la maxim, fiecare clipă din toate ele 4 anotimpuri ce au trecut peste noi.

Am avut vise, unele din ele s-au împlinit, altele nu…s-au făcut promisiuni…unele s-au distrus ..altele vor rezista o veşnicie..!
Probabil că iubirea a fost atât de puternică şi intensă încât ne-a orbit uneori, şi nu am putut înţelege şi răspunde la unele întrebări..am început să urâm acel timp când nu mai eram împreună.
Timpul ne-a devenit din ce în ce mai lung.
Probabil că acele clipe care ne rămâneau separați, nu puteau compensa marele gol lăsat de depărtarea dintre noi.

Citește și...  Calmă, calmă, calmă…

La un moment dat, unul din noi a realizat că toate visele nu sunt decât vise, şi aşa vor rămâne, din acea clipă nimic nu a mai fost la fel, dar am continuat totuși să ne trăim momentul nostru.

Apoi, într-o zi, mi-ai spus că nu mai există acea încredere, că a scăzut mult în ultima vreme..
M-am întrebat cum poţi să iubeşti un om dacă nu mai ai încredere în el, cum te poţi uita în ochii lui când faci dragoste, gândindu-te că acel om care în acel moment îţi sărută ochii, vrea să îţi facă rău cumva.
Nu voi putea înţelege toate astea şi nici cum s-a ajuns aici, probabil că în timp, toate sentimentele urâte au început să crească în noi şi în cele din urmă ne-au și învins iubirea.

Ce s-a întâmplat cu noi ? Pe unde ne-am pierdut ?
Ce mai sperăm să regăsim vreodată ?

Aceasta este povestea noastră, a mea şi a ta.
Ea va continua în fiecare dintre noi.”
ÎŢi MULŢUMESC, Ana!


Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.