În sfârșit acceptată ca artă și nu ca divertisment gregar al unor mase vulgare, cinematografia vedea clădirea primului și principalului său epicentru, Hollywood-ul. Ce-i drept, filmele se produceau în serii uluitoare, expresivitatea actorilor încă nu era subliniată de producțiile vorbite, dar cinematografia înflorea cum frații Lumiere poate nici n-ar fi bănuit!
Și ce ar fi putut confirma mai inspirat un asemenea statut decât un semn vizibil de pe dealuri, nu? Sau cel puțin așa am fi tentați să reperăm ca istorie a celebrului semn Hollywood, nu?
Ei bine, istoria e ceva mai mercantila și prin pragmatism, mai puțin fastoasă, având la baza strategia lui Harry Chandler, proprietarul cotidianului LA Times de a promova un ansamblu rezidential.
Pe data de 13 iulie 1923, 4000 de becuri străluceau pentru a invita potențialii cumpărători spre achiziția unei proprietăți în Hollywoodland, proiect imobiliar dezvoltat chiar de către Chandler.
Anii trec iar notorietatea semnului inspira o serie de concluzii asupra atractivității sale de a promova întreaga zonă și astfel, în 1949, Camera de Comerț a Hollywood-ului decide asupra renunțării la terminația „land” pentru ca inscripția să poată fi îmbrățișată ca o emblemă a orașului Los Angeles.
Și așa o zi de 13, culmea, chiar vineri, va dărui Americii unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale sale!!
Trăiesc din reverie, mi-e refugiu, hrană, antidot și catharsis. Văd fericirea într-o continuă căutare de basme, închinându-mă vibrației lor chiar și ca martor distant. Văd împlinirea doar fiind un timid învățăcel până-n ultima clipă.
