1 reader now

Ni se tot spune că în principiu putem deveni mai isteţi până la o anumită vârstă – mai precis, cam până la maturizare- însă de la poveştile bunicilor până la reportajele motivaţionale, tot vedem inspiraţia unor vieţi începute de la 0, clădite strict pe determinarea de a-ţi clădi un alt viitor. Cum pasiunea va fi întotdeauna cel mai bun profesor, iar disciplina de sine ne oferă cea mai satisfăcătoare victorie, avem toate şansele de a ne bucură de rafinarea capacităţii cognitive şi a creativităţii în cel mai distractiv mod, bucurându-ne de aceleaşi activităţi ce ne îndulcesc ziua.

  • De abia când ne cufundăm pe deplin în entuziasmul cu care ne răsfață clipele realizăm cât ne poate ajuta îmbrățișarea unui nou hobby atât pentru fantezie, cât pentru disciplină, dezvoltarea puterii de concentrare și chiar gestionarea timpului.
  • Atât prin referințele la rădăcini comune, cât și prin legături la care provoacă deprinderea regulilor gramaticale, învățarea unei limbi stăine conferă unul dintre cele mai avantajoase exerciții pentru capacitatea cognitivă.
  • Nu doar șahul ar putea fi un joc al minții, așadar putem oricând să alegem integrame, rebusuri sau sudoku.
  • Mergem spre sursele de inspirație și participăm la fiecare vernisaj sau prelegere ce ne tentează curiozitatea. Multe sunt gratuite, nu necesită vreo invitație iar pe lâmgă noi perspective asupra domeniior ce ne interesează pot aduce și oportunitatea unor noi prietenii.
  • Și ajungând la beneficiile socializării, creativitatea poate fi atinsă inclusiv prin trucurile pentru a fi cele mai bune gazde. Ne ajută orice activitate am dedica-o invitaților noștri, de la gătit până la învățarea unor noi glume.
  • Oricât am dori să ne antrenăm capacitatea cognitivă, trebuie să înțelegm importanța randamentului intelectual, echilibrând acumularea informațiilor cu clipe de repaos în care ne retragem în activități aparent ușurele, din care oricât ar părea de ciudat. Întotdeauna învățăm ceva.
  • Nu în ultimul rând să nu ignorăm beneficiile aduse de reglarea somnului, odihna menâinându-ne reacțiile mult mai energice.
Diana Serpoianu
Trăiesc din reverie, mi-e refugiu, hrană, antidot și catharsis. Văd fericirea într-o continuă căutare de basme, închinându-mă vibrației lor chiar și ca martor distant. Văd împlinirea doar fiind un timid învățăcel până-n ultima clipă.


URL scurt pentru acest articol: https://wp.me/p7nil4-Z9
Citește și...  Cum să nu mai pierdem timpul?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.