1 reader now

Am zice că superstițiile îi urmăresc pe cei mai slabi de îngeri iar un asemenea profil parcă nu l-am asociam cu caracterul temerar impus de conducerea unei țări, a unei armate sau a unei afaceri. Cum înainte de a fi conducători de stat, cuceritori de noi meleaguri sau magnați ce creează istorie, cu toții rămânem oameni, frica de numărul 13 oferă un exemplu de slăbiciune inclusiv pentru importante personalități ale omenirii:

Conducând Statele Unite în perioada Primului Război Mondial, Președintele Herbert Hoover nu permitea sub nicio formă să aibă loc o întâlnire de 13 persoane cât timp el se afla la Casa Albă.
Frica de 13 n-a părăsit Președenția Americii, fiindcă următorul conducător al Statelor Unite, Franklin D. Roosevelt nu călătorea nicăieri pe data de 13 și nici nu primea vreodată 13 oaspeți la întrunirile sale. Dacă soarta îi strica în vreun fel planurile pentru dineuri, trimitea întotdeauna după secretarul să personal pentru a fi a paisprezecea persoană masă. N-a apucat să-și confirme în vreun fel fricile, însă moartea sa a venit printr-o stranie ironie la data de 12 aprilie 1945, într-o zi de joi.

Citește și...  Hollywood-ul între evenimentele istorice care au spart ghinionul lui 13

Henry Ford refuza ideea de a încheia vreo afacere în zilele de vineri, 13.

În ciuda temerilor de acest numar, se pare că pentru Cristofor Columb s-a dovedit norocos, acesta atingând țărmurile de dincolo de Atlantic pe data de 13 octombrie 1492 însă pentru a nu plana umbra vreunei maledicții asupra debarcării sale.

Napoleon nu concepea să permită debutul unui dineu în cazul în care acesta aduna 13 persoane la o masă, instaurând astfel serviciile unui quartrozieme, mai exact un oaspete profesionist gata să se prezinte cu promptitudine pentru a sparge nefasta coincidență. Și astfel Împăratul întărea o regulă de etichetă ce spunea în Franța evitarea a 13 oaspeți la un dineu sau la o petrecere.

Diana Serpoianu
Trăiesc din reverie, mi-e refugiu, hrană, antidot și catharsis. Văd fericirea într-o continuă căutare de basme, închinându-mă vibrației lor chiar și ca martor distant. Văd împlinirea doar fiind un timid învățăcel până-n ultima clipă.


URL scurt pentru acest articol: https://wp.me/p7nil4-Zq

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.