1 reader now

Conturându-le un profil dintr-o mentalitate mai sănătoasă decât cea a primilor întreprizători ce abordau afacerile în perioada postdecembristă și văzând, fie din propriile proiecte, fie din cuvinte, idei și perspective, curaj, energie și dorința de a schimba lumea, noua generație de antreprenori rămâne însă prea discretă, în ciuda inspirației pe care o pot oferi indiferent de vârstă. Între tinerii mediului de business care preferă să se recomande prin muncă se numără și Lavinia Gheorghiu, antreprenoarea care a făcut din atitudinea autentic prietenoasă cel mai bun branding și sufletul distracției în ochii fiecărui client ce-i vizitează bistro-ul.

– Ce provocări are un tânăr antreprenor pentru a convinge de la o infuzie de capital pâna la sprijinul moral venit de la apropiați -câteodată chiar și în momentele de analiză în fața unei oglinzi- și care ar fi cheia pentru a face față oricăror dificultăți venite din aceste direcții?

Citind diverse mărturisiri ale unor persoane ce activează în domenii extreme – de la tranzacții bursiere la aviație, operațiuni de investigații sau chiar cercetare științifică – în ciuda cunoștințelor, a practicii și chiar a datelor obținute empiric, în situații critice, intuiția s-a dovedit salvatoare. Totuși, îmi amintesc o încercare la care a fost supus un tânăr antreprenor de către Sir Richard Branson, care îl va felicita pentru abilitatea de a discerne un risc cu adevărat valorificabil de un teribilism stupid. Ca o concluzie comună, orice idee, fie ea nebunească, temerară sau pur și simplu prudentă se impune a fi supusă tuturor analizelor și previziunilor de piață pentru ca abia apoi să fie cristalizată fiindcă miza nu acoperă doar propria investiție și propriul moral, ci o responsabilitate față de toți care ne stau alături într-un proiect și de atenția față de credibilitatea noastră și de fezabilitatea viziunii noastre când vom dori sprijin pentru alte inițiative. Mulțumesc lui Dumnezeu, nu am întâmpinat din partea celor apropiați decât sfaturi pertinente și concretizabile, care mi-au arătat propriul plan într-un alt contur, amintindu-mi constant că sorții îi ajuta pe cei ce se pregătesc pentru fiecare rută și fiecare escală când pornesc pe un nou drum. Cât despre diverse entități cu care inevitabil luăm contact într-un astfel de proiect, prefer să mă concentrez asupra activității mele, astfel încât satisfacțiile aduse de muncă să anuleze orice experiențe mai puțin atractive.

– M-a impresionat uluitorul tău talent antreprenorial, fiind practic primul om pe care l-am cunoscut care să aibă capacitatea de a sesiza oportunități în orice idee sau pistă, de parcă ai rezolva o integramă întreagă dintr-un ochi aruncat. Cum ți-ai educat această intuiție și ce implică disciplina de a rafina spiritul de antreprenor chiar și în cei ce descoperă ceva mai târziu această tentație dar nu îndrăznesc s-o concretizeze inhibați de contextul economic sau de opiniile celor din jur?

Ai pomenit de integrame și sincer mi-ar fi plăcut să-ți fi oferit o mărturisie a unei copilării îndulcite de jocuri de strategie care apoi să-mi fi dezvoltat flerul, dar din păcate n-am vreo poveste spectaculoasă. Mi-ar plăcea să zic că-i o vorba de o înclinație nativă, de conectare la informație, muncă și ceva nebunie. Contextul economic întotdeauna va inhiba anumite inițiative, o influență mai mare fiind receptivitatea pieței, care s-ar putea arăta dezinteresată, nepregătită sau pur și simplu, nepotrivită de proiectul promovat, indiferent cât de accesibil și aparent, prietenos va fi acesta. Cum debutul crizei mă prindea în perioada studiilor, nedorind a vedea cum contextul economic frânge din ce în ce mai multe aripi, în special ale noastre tinerilor care ne pregăteam pentru a activa în mediul de afaceri, încercam să înțeleg cât de plauzibile sunt toate previziunile sumbre de care ne tot loveam în media și în opiniile celor din jur. Cu contracțiile ce succedau perioadele de avânt ne întâlneam în manuale de macroeconomie, dar viața arăta dincolo de formule abstracte tot felul de fenomene precum stagnarea investițiilor și a consumului, speculațiile de tot felul de la un conținut editorial tendențios la tranzacții disperate și bineînțeles, oportunismul tipic societății noastre în care angajatorii exploatau cu nesimțire panica unor oameni bântuiți de ziua de mâine. Văzând că o conectare alertă la acești ani îmi oferă o școală mult prea valoroasă pentru a fi ignorată, am auzit frecvent în editoriale și articole de analiză cum o perioadă de recesiune poate fi tratată ca pe o oportunitate, chiar dacă un rol mai important l-ar deține totuși consumul. Pe măsură ce anii au trecut vedem multe proiecte antreprenoriale inițiate și dezvoltate în perioada de criză, afaceri care acum oferă zeci de locuri de muncă și chiar ajung să opereze pe piețe străine.

Citește și...  Independenţă, frumuseţe, onestitate. Femeia!

Cam acestea ar fi concluziile despre efectul contextului economic asupra entuziasmul unui antreprenor.

Rămâne gura lumii și oh, Doamne, dacă plecăm urechea la opiniile celor din jur, nici familii nu ajungem să ne mai întemeiem, nici de călătorii nu ne mai bucurăm, până la urmă nici locuința nu o mai părăsim.

– Într-un oraș vrăjit de iluzia experiențelor upscale traduse adesea nu prin atributele ce recomandă acest segment, tu ai îndrăznit prin Bloom Bistro&Bar un concept relaxat, cu un spirit vesel ce găsește o interpretare complexă de la meniu până la entertainment. Cum e să înoți contra curentului și apoi să ajungi să stăpânești tu valurile?

Oricât de simplist ar suna, am crezut în proiectul meu tocmai pentru că eu cred în relaxarea autentică, nu într-o mască de bonton, nu în experiența în care te simți crispat, în care îți studiezi orice mișcare fiindcă știi că ești evaluat și judecat de la alte mese, nu într-o tensiune artificială, indusă fără vreo miză. Cred în zâmbete, cred în poftă și în savoare, cred în râsete, cred în prietenii, cred în clipele care fug fără să ne dăm seama, cred în serile de care ne despărțim cu sentimentul unei împliniri. Cea mai dulce naturalețe, spre care vom tinde mereu și după care vom tânji privind în jurul nostru este cea a emoțiilor și a senzațiilor, așa că întotdeauna locurile cu o experiență de suflet reușesc să crească și să-și depășească destinația, formând chiar o comunitate.

– Atât brandingul, motto-ul „come as a stranger, leave as a friend”, cât și varietatea meniului, obligă prin interactivitate la un și mai mare respect pentru feedback-ul clientului. Cum vezi această provocare și care este cheia de a dezvolta un proiect în baza ei?

Vechiul nostru cântec „cine a pus cârciuma-n drum” ne vorbește de bucuria de a găsi un loc de voie bună, dar când pe drumul ce așterne cârciumă după cârciumă și gazda își dorește altceva, tot la voia bună a oaspetelui își face literă de lege! Încă de pe vremea când era doar un teanc de hârtii inundat cu tabele Excel, Bloom Bistro&Bar avea ca fundație exact energia clientului. Întregul concept este construit în jurul lui și bineînțeles, cât a fost posibil, cât am sesizat această disponibilitate, am discutat atât cu clienții ce se aflau pentru câteva zile în România și care nu aveau cum să mai revină, cât și cu prietenii cu care ne revedem săptămânal, dezvoltând inclusiv prin impresiile lor atât meniul, cât și partea de entertainment.

– Care este cel mai îmbucurător feedback primit și când ai realizat cu adevărat că esți pe cale cea bună?

Spre deosebire de alte persoane, trăiesc împlinirea unui feedback pozitiv nu în clipe, cuvinte sau felicitări ce se scurg dupa ce au fost rostite, ci în bucuria continuă de a vedea aceleași persoane trecând cu aceeași plăcere pragul Bloom Bistro&Bar, considerându-mă un om de suflet și văzând cum fiecare vizită le aduce fericirea a noi și noi prietenii.

Diana Serpoianu
Trăiesc din reverie, mi-e refugiu, hrană, antidot și catharsis. Văd fericirea într-o continuă căutare de basme, închinându-mă vibrației lor chiar și ca martor distant. Văd împlinirea doar fiind un timid învățăcel până-n ultima clipă.


URL scurt pentru acest articol: https://wp.me/p7nil4-tQ

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.